Ungaria cere deblocarea a €16.4 billion

"title": "Ungaria depune reformele pentru a debloca 16,4 mld. euro de la UE", "dek": "Guvernul premierului Péter Magyar a trimis parlamentului un pachet anticorupție de 110 pagini, pas necesar pentru accesarea fondurilor de redresare înghețate înainte de termenul-limită de 31 august. Proiectul întărește Autoritatea pentru Integritate, dar nu include reformele judiciare și garanțiile pentru libertatea presei cerute de Bruxelles. Decizia testează disponibilitatea Comisiei Europene de a elibera miliarde de euro într-un moment în care chiar președintele autorității anticorupție este acuzat de delapidare, iar îngrijorările privind supravegherea banilor cresc.", "story_glance_bullets": [ "Ungaria a depus un proiect de lege de 110 pagini pentru a îndeplini 27 de jaloane UE și a debloca fondurile de redresare înghețate", "Guvernul trebuie să adopte toate reformele până la 31 august, altfel pierde accesul la 16,4 mld. euro", "Pachetul dă Autorității pentru Integritate atribuții în achizițiile publice, dar omite garanțiile privind justiția și libertatea presei", "Procurorii l-au acuzat pe președintele Autorității pentru Integritate de delapidare chiar în ziua depunerii proiectului", "Direcționarea a 3,5 mld. euro prin banca de dezvoltare a statului ungar ar putea limita controlul direct al Comisiei Europene asupra cheltuirii banilor" ] } }

Noul guvern al Ungariei a depus la 9 iunie în parlament un pachet anticorupție de 110 pagini (24.hu). Este primul pas concret după acordul condiționat din 29 mai dintre premierul Péter Magyar și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Acordul cere Ungariei să îndeplinească 27 de jaloane de reformă pentru a debloca 16,4 mld. euro din Mecanismul de redresare și reziliență, fondul de investiții post-pandemie al UE. Termenul-limită este 31 august, după care banii necheltuiți din acest instrument dispar. Problema pentru Bruxelles este că, în trecut, Comisia Europeană a eliberat fonduri după adoptarea unor legi, fără să verifice suficient dacă acestea au produs schimbări reale.

Ce acoperă proiectul și ce evită

Pachetul se concentrează pe Autoritatea pentru Integritate a Ungariei, organism anticorupție creat la cererea UE. Proiectul îi dă autorității puterea să intervină atunci când procurorii blochează dosare de corupție și să suspende contracte de achiziții publice suspecte (DW). Textul începe și demontarea fundațiilor publice construite în perioada Orbán, prin care universități și active ale statului au fost transferate către consilii numite politic.

Din cele 110 pagini lipsesc reformele privind independența justiției, autonomia procurorilor și protecția libertății presei, toate menționate în condiționalitățile inițiale ale UE. În ziua depunerii pachetului, procurorii l-au acuzat pe președintele Autorității pentru Integritate, Biró Ferenc, de delapidare care ar fi produs prejudicii de aproximativ 350.000 €. Momentul slăbește tocmai instituția pe care legislația vrea să o întărească.

Comisia plătește adesea înainte să verifice

În 2024, Comisia Europeană a eliberat miliardele înghețate ale Poloniei după victoria lui Donald Tusk, înainte ca reformele judiciare să fie adoptate. Președintele Nawrocki le-a respins ulterior prin veto. În decembrie 2023, Comisia a deblocat 10,2 mld. euro pentru Ungaria lui Orbán cu câteva zile înaintea unui vot privind aderarea Ucrainei, pe care Budapesta amenințase să îl blocheze.

Avocata generală Tamara Ćapeta, principalul consilier juridic al Curții de Justiție a UE, a concluzionat ulterior că fondurile din 2023 nu ar fi trebuit eliberate, deoarece condițiile privind statul de drept nu fuseseră îndeplinite în mod real. Opinia sa în cauza C-225/24, deschisă de Parlamentul European pentru anularea deciziei, propune un standard obligatoriu: Comisia trebuie să demonstreze implementarea efectivă înainte să facă plata. Curtea nu s-a pronunțat încă. Dacă va urma raționamentul avocatei generale, fiecare deblocare viitoare condiționată ar putea fi testată juridic în funcție de efectele reale. Hotărârea este așteptată la finalul lui 2026.

Germania arată fisura din Consiliu, instituția în care guvernele statelor membre negociază deciziile UE. Cancelarul Friedrich Merz a salutat public „noul început” al lui Magyar. În același timp, Berlinul face parte dintr-un grup de șase state, alături de Suedia, Austria, Finlanda, Țările de Jos și Estonia, care cere aplicarea strictă a condiționalităților. Germania se află între alianța statelor prudente fiscal și ușurarea politică produsă de plecarea lui Orbán. Comentatori juridici germani au avertizat că Executivul european riscă să repete modelul polonez.

Unde dispare supravegherea

Aproximativ 3,5 mld. euro din fondurile de redresare vor intra ca aport de capital în banca de dezvoltare a statului ungar, MFB, care va acorda apoi împrumuturi către companii și proiecte de locuințe. Oficialii Comisiei au avertizat în mai că această rută ar „reduce semnificativ controlul Comisiei asupra cheltuirii banilor”. Odată intrați în MFB, banii nu mai pot fi verificați de Bruxelles proiect cu proiect, iar supravegherea depinde de structurile ungare de audit construite în perioada Orbán.

Pentru a trece toate jaloanele până la termenul-limită, Tisza, partidul lui Magyar, a propus creșterea plafonului pentru procedurile parlamentare accelerate de la șase la 15 într-un semestru. Tisza controlează aproximativ 71 % din mandatele parlamentare și nu are nevoie de sprijinul opoziției. Sunt aceleași instrumente de urgență pe care Orbán le-a folosit pentru a împinge modificări constituționale.

Comisia Europeană nu a publicat care jaloane consideră că au fost deja îndeplinite. Potrivit FAZ, nimeni de la Bruxelles nu a putut indica numărul exact. Încă 530 mil. euro rămân înghețate din cauza disputelor privind drepturile LGBTQ+ și azilul, în afara acordului din 29 mai. Slovacia, care își demontează în prezent propriile organisme anticorupție în timp ce Ungaria construiește unele noi, devine testul cel mai clar al sistemului: dacă UE poate distinge între țări care merg în direcții opuse sau dacă mecanismul condiționalității rămâne mai ales un gest politic îmbrăcat în limbaj juridic.