Traderii rezervă 46 % din coridorul grecesc

La licitațiile de capacitate din iulie, traderii au rezervat aproximativ 46 % din capacitatea disponibilă de export la Sidirokastro, principalul punct de interconectare pentru gaze dintre Grecia și Bulgaria, unele rezervări mergând până în 2040/2041 (Serbia Energy, News247). Sunt angajamente comerciale concrete pentru Coridorul Vertical de Gaze, o succesiune de conducte gândită să ducă gaz natural lichefiat, importat prin terminalele grecești, spre nord, prin Balcani, până în Europa Centrală. Ruta are primul semnal serios din piață. Rămâne de văzut dacă economia proiectului rezistă la fiecare frontieră.

Fiecare graniță funcționează ca o taxă de trecere

Coridorul nu este o singură conductă. Navele cu LNG descarcă la Revithoussa, lângă Atena, sau la Alexandroupolis, în nordul Greciei. Gazul lichefiat este regazificat, intră în rețeaua grecească, trece în Bulgaria prin două puncte de interconectare, apoi continuă prin conductele românești, folosind parțial în sens invers infrastructura care transporta odinioară gaz rusesc spre sud, către Ungaria, Slovacia, Republica Moldova și Ucraina (Powergame, DW România).

Rețeaua europeană de gaze nu funcționează ca o autostradă. La fiecare frontieră națională, un trader trebuie să rezerve capacitate de intrare și de ieșire, să plătească tariful local de transport și să respecte regulile de echilibrare, adică obligația zilnică de a corela gazul introdus în sistem cu gazul extras. Coridorul funcționează doar dacă această capacitate este rezervată simultan pe fiecare segment. Dacă o singură frontieră lipsește din lanț, ruta se rupe.

Reducerea tarifelor a făcut posibile rezervările din iulie. După scăderile aplicate pe secțiunea românească, costul transportului gazului din Grecia către Ucraina a coborât de la 9,39 euro/MWh la aproximativ 5,85 euro/MWh (Euro2day). La acest nivel, prețul a devenit suficient de competitiv pentru ca traderii să își asume rezervări.

Terminalele grecești se umplu

În prima jumătate a anului 2026, Revithoussa a procesat 18,61 TWh de gaze, iar Alexandroupolis 3,46 TWh, de peste trei ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului anterior (Iefimerida). La cea mai recentă licitație de capacitate pentru Alexandroupolis, întreaga capacitate oferită a fost vândută, cumpărătorii acceptând prețuri peste nivelul de rezervă deoarece accesul era limitat (BankingNews).

Grecia câștigă tarife de tranzit, venituri din terminale și o poziție mai puternică în negocierile regionale de aprovizionare. Bulgaria primește o rută care ocolește contractul controversat cu tarif fix semnat cu compania turcă Botaş pentru acces la LNG, contract despre care criticii au susținut că folosea efectiv doar 10–20 % din capacitatea angajată (Fakti).

Concurența pe care coridorul trebuie să o învingă

România este pivotul coridorului, dar și posibilul său concurent. Astăzi transportă gaze de tranzit, însă zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră, cu resurse estimate la aproximativ 100 mld. metri cubi, ar putea începe producția în jurul anului 2027 (HotNews). Dacă gazul românesc ajunge în volume mari pe piețele din Europa Centrală, o parte dintre cumpărători ar putea să nu mai aibă nevoie de LNG adus prin Grecia.

Gazul rusesc nu a dispărut nici el. Potrivit ACER, agenția autorităților europene de reglementare în energie, acesta reprezenta încă aproximativ 12 % din consumul UE în perioada ianuarie–mai 2026, în timp ce importurile prin conducte au crescut cu 7 %, iar importurile de LNG cu 11 % față de anul anterior (InvestEnergy). Pentru țări precum Slovacia, unde industria energointensivă depinde de gaz la preț accesibil, întrebarea este dacă LNG-ul transportat prin Grecia poate concura la preț cu contractele încă legate de gazul rusesc (Energie-portal).

Imaginea mai largă a aprovizionării pune presiune suplimentară pe piață. UE are nevoie de importuri de LNG cu aproximativ 13 % peste nivelul din 2025 pentru a umple depozitele la 90 % înainte de iarnă (Euronews). Energocom, compania energetică de stat din Republica Moldova, a rezervat deja capacitate la frontiera România–Moldova, semn că ruta este comercial utilizabilă cel puțin pentru un cumpărător mic (Moldova1).

Rezervările din iulie arată că traderii sunt dispuși să plătească pentru această rută atunci când prețul este corect. Coridorul reduce riscul dependenței de un singur furnizor într-o regiune care a simțit direct presiunea Rusiei. Dar nu există încă o evidență publică a capacității rezervate simultan pe toate frontierele, din Grecia până la destinațiile finale. Într-un astfel de lanț, veriga cea mai slabă decide în continuare dacă gazul ajunge la cumpărător.