Turcia contestă sondajul cipriot și manevrele navale grecești

La 16 octombrie, Turcia a răspuns la două avertizări privind siguranța navigației cu avize concurente, emise de stația sa din Antalya (Politis). Niciuna dintre avertizări nu privește Great Sea Interconnector, cablul electric susținut de UE, care ar urma să lege Grecia de Cipru. Următoarele decizii privind proiectul le revin oficialilor greci și ciprioți.

Două avertizări, două răspunsuri turcești

Avizul cipriot, cu numărul MA37-302/26, anunță prospecțiuni pe fundul mării, efectuate de nava Kobi Ruegg pentru instalarea unui sistem de cabluri de date, în perioada 21 octombrie–2 noiembrie (SeaLagom). Este un proiect de telecomunicații, nu cablul electric.

În avizul 1020/26, Turcia a făcut trimitere la avertizarea cipriotă, a susținut că zona se află pe platoul său continental și a contestat dreptul Larnacăi de a emite avize (Naftemporiki). Platoul continental este fundul mării din prelungirea coastei, asupra căruia un stat are drepturi exclusive de explorare a resurselor. Ankara invocă aceste drepturi pentru a revendica un cuvânt de spus asupra prospecțiunilor din zonă.

O revendicare asupra platoului continental nu stabilește însă ce stație poate emite avertizări de navigație pentru navele aflate în tranzit. Potrivit Naftemporiki, avizul turcesc nu a identificat nava, nu a propus o rută alternativă și nu a cerut nimănui să se îndepărteze.

Avizul grec, emis de la Heraklion, privea un exercițiu naval la sud de insula Kastellorizo, programat pentru 19 octombrie. Avizul Turciei, cu numărul 1018/26, a reluat orele și zonele menționate, contestând doar competența stației din Heraklion și susținând că avizul trebuia emis de Antalya (To Vima).

Ce poate și ce nu poate face un aviz concurent

Acestea sunt mesaje NAVTEX, avertizări radio standardizate care semnalează navelor pericole precum exercițiile militare sau lucrările de prospecțiune. Zonele de serviciu stabilesc cum sunt transmise avertizările, nu trasează frontiere de suveranitate (IMO). Un aviz concurent nu anulează nimic, nu acordă nicio autorizație și nu trasează nicio frontieră. El consemnează o revendicare.

Revendicarea are însă miză concretă: Ankara pretinde drepturi asupra zonei în care urmează să aibă loc prospecțiunile cipriote, astfel că disputa depășește procedura de emitere a avizelor radio. Mesajele arată însă doar că Turcia contestă autoritatea Greciei și a Ciprului, fără să ceară vreunei nave să părăsească zona.

Părțile pornesc de la cadre juridice diferite. Grecia și Cipru sunt părți la Convenția ONU asupra dreptului mării, tratatul internațional care stabilește zonele maritime, în timp ce Turcia nu a aderat la el (UN Treaty Collection). Atena susține că insulele generează zone maritime depline. Într-o scrisoare adresată ONU, Ankara a argumentat că insulele aflate în largul coastei turcești ar trebui să aibă o pondere mai mică și că Ciprul nu poate acționa fără acordul ciprioților turci (UN letter).

Cablul electric depinde de deciziile Atenei și Nicosiei

Great Sea Interconnector ar urma să pună capăt izolării rețelei electrice a Ciprului. Un document al Comisiei Europene din 2025 menționa un sprijin de 645,2 mil. euro din partea UE pentru lucrările la cablu (EUR-Lex).

Nava prevăzută pentru prospecțiunile acestui proiect este alta: Abeille Marengo, sub pavilion francez. La 14 octombrie, Garda de Coastă elenă a publicat o cerere de derogare care să permită folosirea navei (Hellenic Coast Guard). Documentele publice atestă depunerea cererii, nu și o decizie.

Cealaltă etapă ține de Cipru. Ministrul Energiei, Michalis Damianos, a spus că se așteaptă ca avizul pentru prospecțiunile cablului să fie emis în două-trei săptămâni și a legat plata cipriotă de 25 mil. euro de emiterea lui (Politis).

Proiectul a mai întâmpinat obiecții din partea Turciei. În 2024, nava de prospecțiuni Ievoli Relume și-a încheiat lucrările programate între insulele grecești Kasos și Karpathos, în pofida acestora (ADMIE). Lucrările au vizat un singur segment al traseului dintre două insule grecești și spun puțin despre cum s-ar desfășura prospecțiunile în apropierea Ciprului.

Avizele turcești din această săptămână consemnează două obiecții: cine poate emite avertizări în aceste ape și cercetările pentru un cablu de date pe fundul mării pe care Ankara îl revendică. Nu au cerut nicio navă să plece. Următorii pași documentați pentru cablul electric — cererea de derogare depusă în Grecia și avizul cipriot pentru prospecțiuni — depind de Atena și Nicosia. Mesajele nu arată cum ar reacționa Turcia dacă o navă ar începe efectiv lucrările pe mare. A prezenta acest schimb drept o confruntare privind cablul finanțat de UE ar lega banii europeni de o dispută care privește un cablu comercial de date.