Turcia vrea acces la fondul SAFE

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a mers la Ankara pe 30 iunie, împreună cu înalți oficiali responsabili de extindere și migrație, pentru discuții cu ministrul turc de externe Hakan Fidan despre comerț, migrație, vize și securitate. În aceeași săptămână, trimisa ONU María Ángela Holguín și-a amânat întâlnirea de la Bruxelles privind Ciprul până după summitul NATO. Cele două episoade fac parte din aceeași negociere: Turcia își folosește revenirea la discuțiile privind soluționarea dosarului cipriot ca pârghie în mai multe dosare cu UE, iar statele membre nu sunt de acord până unde ar trebui acceptată această pârghie.

Lista Ankarei

Turcia a pus mai multe cereri într-un singur pachet. Surse diplomatice au declarat că Fidan a cerut ridicarea măsurilor restrictive din 2019, adică sancțiunile legate de forajele offshore contestate ale Turciei în apropierea Ciprului, convocarea formală a Consiliului de Asociere UE-Turcia, reluarea discuțiilor pentru modernizarea uniunii vamale și liberalizarea vizelor (Hurriyet Daily News). Declarația comună oficială a confirmat discuții privind modernizarea uniunii vamale, dialogul pentru liberalizarea vizelor, gestionarea frontierelor, energia și noi întâlniri la nivel înalt înainte de finalul anului (MFA Türkiye).

Președintele Recep Tayyip Erdoğan a adăugat cererea cu cea mai mare încărcătură politică: includerea Turciei în inițiativele europene de apărare, inclusiv în SAFE, noul instrument al UE pentru cheltuieli de apărare, în valoare de 150 mld. euro (Marine & Océans/AFP, Council). Accesul la finanțare europeană pentru apărare este punctul cel mai sensibil al negocierii. Ar direcționa bani garantați de UE către industria de apărare a unui stat care nu este membru, iar orice guvern din Uniune poate bloca decizia în Consiliu, unde dosarele de apărare cer unanimitate.

Fiecare cerere are propriul mecanism de blocaj. Modernizarea uniunii vamale are nevoie de un mandat de negociere din partea Consiliului; Comisia Europeană a propus unul în 2016, dar Consiliul nu l-a adoptat niciodată (EU trade policy). Călătoriile fără viză depind de îndeplinirea unor criterii stabilite cu ani în urmă (Commission). Dialogurile tehnice privind migrația sau comerțul pot fi reluate cu mult mai puțină fricțiune politică.

Cine poate bloca ce

Ciprul și Grecia vor ca fiecare dosar UE-Turcia să fie condiționat de progrese în chestiunea cipriotă. Președintele cipriot Nikos Christodoulides și președintele Consiliului European António Costa au convenit că relațiile UE-Turcia nu pot avansa separat de problema Ciprului (Cyprus Mail). Viceministrul grec de externe Tasos Chatzivasileiou a formulat linia roșie: niciun acces la finanțare europeană pentru apărare pentru o țară care menține un casus belli, adică o amenințare permanentă cu războiul privind apele teritoriale grecești, împotriva unui stat membru al UE și ocupă o parte din teritoriul acestuia (Proto Thema). Premierul Kyriakos Mitsotakis a insistat asupra „coordonării absolute” între Atena și Nicosia (Newsit).

Pârghia lor este reală, dar inegală. În cazul uniunii vamale și al accesului la instrumentele de apărare, Atena și Nicosia pot bloca deciziile în Consiliu. În privința procesării vizelor, a dialogului comercial și a cooperării pe migrație, nu pot opri fiecare canal.

În această diferență intră celelalte capitale. Kallas a descris Turcia drept „un partener-cheie în materie de securitate, migrație și energie” înaintea vizitei la Ankara (Euronews). Giorgia Meloni a discutat cu Erdoğan despre migrație și Libia înaintea summitului NATO, iar presa italiană a sugerat că Roma preferă aranjamente flexibile, nu termene rigide legate de Cipru (Il Tempo). Bulgaria, a cărei frontieră cu Turcia a devenit în ianuarie 2025 frontieră terestră externă Schengen, are nevoie de cooperarea Ankarei pentru migrație și tranzit (Council).

Aceste guverne nu susțin poziția Ankarei privind Ciprul. Au însă nevoie de Turcia pentru migrație, energie sau transport, ceea ce le face reticente să lege fiecare dosar UE-Turcia de un progres în negocierile cipriote.

Înaintea reuniunii ONU

O întâlnire de vară propusă sub egida ONU i-ar aduce la aceeași masă pe cei doi lideri ciprioți, Grecia, Turcia și Regatul Unit, pentru a testa dacă negocierile formale pot fi reluate. Ultima tentativă, la Crans-Montana în 2017, a eșuat (UN report S/2017/814, Cyprus Mail). Diviziunea de fond nu s-a schimbat. Ciprioții greci insistă asupra unei federații bizonale și bicomunitare. Turcia și partea cipriotă turcă cer egalitate suverană sau un cadru cu două state. Întâlnirea amânată a lui Holguín la Bruxelles, așteptată la mijlocul lunii iulie, ar trebui să pregătească terenul.

Formula Consiliului European, instituția în care șefii de stat și de guvern stabilesc direcția politică a UE, spune că relațiile UE-Turcia ar trebui să avanseze „gradual, proporțional și reversibil”, cu progresul în dosarul cipriot inclus în ecuație (European Council). Limbajul a fost construit pentru a ține împreună cele două tabere. Până acum, UE a reușit să păstreze Ciprul în formulă pe hârtie. În practică, doar unele părți ale relației pot fi oprite cu adevărat, iar Turcia mizează tocmai pe cele care nu pot fi blocate complet.