F-16 turcești hărțuiesc miniștri UE

Două avioane F-16 turcești au decolat în seara de 7 iunie din nordul ocupat al Ciprului și au urmărit, de la distanță, aeronave guvernamentale care îi transportau spre Nicosia pe miniștrii apărării din Grecia, Franța și Țările de Jos. Avioanele nu s-au apropiat până la distanță de interceptare. În același timp, controlorii aeroportului Tymbou au transmis instrucțiuni radio către aeronavele aflate la sosire, perturbându-le comunicațiile (iefimerida.gr, Euronews). Tymbou nu este recunoscut de ICAO, organismul ONU pentru aviație civilă, iar Statele Unite nu îl recunosc ca punct legal de intrare. Toate cele trei aeronave au aterizat în siguranță.

Miniștrii mergeau la un summit informal al apărării organizat de Cipru, care deține până la sfârșitul lunii iunie președinția rotativă a Consiliului UE, instituția în care guvernele naționale stabilesc prioritățile blocului. Pe agendă se aflau sprijinul pentru Ucraina, securitatea maritimă și un nou acord de apărare între Franța și Cipru, menit să creeze un cadru juridic permanent pentru operațiunile militare franceze pe insulă (La Croix).

Acordul pe care Ankara voia să îl blocheze

Acordul, un Status of Forces Agreement (SOFA), a fost semnat a doua zi de ministrul francez al apărării, Catherine Vautrin, și de omologul cipriot, Vasilis Palmas. Documentul transformă prezența militară franceză din Cipru, până acum gestionată mai degrabă punctual, într-un aranjament structurat: exerciții comune, acces logistic, schimb de tehnologii de apărare și drepturi de desfășurare în estul Mediteranei (Cyprus Mail). În practică, Cipru devine o bază avansată pentru Franța, ceea ce permite desfășurări de trupe fără negocieri noi de fiecare dată.

Premierul cipriot turc Ünal Üstel a respins imediat acordul, pe care l-a descris drept o amenințare la adresa „echilibrului delicat” din regiune (Daily Sabah). Ankara a negat orice hărțuire și a susținut că aeronavele UE au încălcat spațiul aerian al autoproclamatei „Republici Turce a Ciprului de Nord”, entitate pe care nu o recunoaște niciun stat în afară de Turcia. Potrivit Ankarei, avioanele F-16 au fost o „măsură de precauție”. Momentul incidentului indică însă altceva: urmărirea aeronavei ministrului francez cu câteva ore înainte de semnarea pactului militar a transmis direct că Ankara tratează orice prezență militară occidentală permanentă în Cipru ca pe o linie roșie.

De ce Bruxelles-ul nu poate răspunde

Comisia Europeană a spus că „examinează” incidentul. Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, adică principalul diplomat al blocului, nu a făcut nicio declarație publică.

Lipsa reacției ține de mecanismul instituțional, nu de mister. Orice decizie obligatorie de politică externă a UE cere unanimitate în cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC), ceea ce înseamnă că toate cele 27 de state membre trebuie să fie de acord, iar unul singur poate bloca procesul. Ungaria, care menține relații apropiate cu Ankara, a blocat în repetate rânduri măsuri critice la adresa Turciei. Alte state membre au relații industriale în domeniul apărării cu furnizori turci, ceea ce face confruntarea mai puțin atractivă (Modern War Institute). Kallas nu poate condamna Turcia fără să declanșeze un proces de consens despre care știe că ar eșua.

Franța merge bilateral

Parisul a tras propria concluzie. În loc să caute un consens PESC pe care Ungaria l-ar putea bloca, Franța construiește o rețea de acorduri bilaterale SOFA cu Cipru, Grecia, România și Polonia. Aceste acorduri nu cer vot la nivelul UE. Niciun stat membru nu le poate bloca. Acordul de la Nicosia este cea mai nouă verigă dintr-un lanț care ocolește complet Bruxelles-ul.

Vautrin nu a condamnat public hărțuirea propriei aeronave. Nici ministrul olandez nu a făcut-o. Doar grecul Nikos Dendias și-a informat formal omologii din UE în cadrul summitului (Euronews). Fiecare guvern care tace își gestionează propria relație bilaterală cu Turcia și evită o confruntare care ar putea afecta contracte de apărare, logistica NATO sau cooperarea în domeniul migrației.

Cipru intenționează să depună plângeri formale la Kallas și la ICAO (Philenews). Dacă acestea vor produce ceva dincolo de o confirmare de primire depinde de disponibilitatea unui stat membru de a cere o declarație a Consiliului și de acceptul Ungariei. Obiectivul declarat al UE de „autonomie strategică” presupune că blocul își poate apăra interesele fără sprijin american. Pe 7 iunie, nu a reușit nici măcar să formuleze o declarație în apărarea aeronavelor propriilor miniștri.