12 state cer extinderea Modernisation Fund după 2030

Polonia își strânge din timp aliații pentru următoarea negociere privind banii tranziției verzi. Douăsprezece guverne cer ca Fondul pentru modernizare să fie păstrat și extins după 2030, cu sprijinul Poloniei, Cehiei, României, Greciei și al altor state, în principal cu venituri mai mici sau expuse la cărbune (Bankier, Reuters via Investing.com). Miza reală este distribuția banilor încasați atunci când Europa taxează companiile pentru poluare.

Cum poluarea devine bani publici

ETS, sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, obligă companiile să dețină certificate pentru emisiile produse, potrivit Directivei 2003/87/CE. Pe scurt, prețul carbonului scumpește poluarea, iar licitațiile transformă o parte din acest cost în venituri publice.

Fondul pentru modernizare recirculă o parte din acești bani către rețele energetice, eficiență, producție de energie mai curată și modernizare industrială în țările cu nevoi mai mari de investiții, conform descrierii Comisiei Europene. Acesta este pactul pe care coaliția formată în jurul Poloniei vrea să-l prelungească: dacă banii din carbon se întorc în sisteme energetice noi, ETS pare mai echitabil; dacă nu, guvernele cu infrastructură veche îl pot prezenta drept o povară.

Sumele sunt deja relevante. În 2024, licitațiile ETS au adus aproape 3 mld. euro pentru Fondul pentru inovare și peste 6 mld. euro pentru Fondul pentru modernizare, potrivit datelor Comisiei Europene privind licitațiile. Bankier a scris că Varșovia se așteaptă să primească aproximativ 14 mld. euro, adică circa 60 mld. zloți, din fond în perioada 2021-2030, ceea ce explică de ce Polonia se organizează înainte ca regulile următoarei etape să fie redactate (Bankier).

Cine este protejat

Coaliția nu cere exact același lucru în fiecare capitală. Polonia vrea un flux mare și previzibil pentru transformarea sectorului energetic. Cehia are o grijă mai imediată: costurile carbonului pot lovi încălzirea, industria și bugetele publice înainte ca investițiile să reducă factura.

Diferența contează pentru gospodării. Banca Europeană de Investiții descrie Fondul pentru modernizare ca pe un instrument de investiții pentru statele membre, nu ca pe o schemă de compensare directă pentru cetățeni (BEI). Pentru gospodării, presiunea mai vizibilă vine din ETS2, piața separată de carbon pentru clădiri și transport rutier. Presa cehă a citat o estimare potrivit căreia ETS2 ar putea crește costurile medii lunare ale unei gospodării din Cehia cu aproximativ 477 de coroane cehe, în timp ce principalul mecanism de protecție pentru populație este Fondul social pentru climă, nu Fondul pentru modernizare (Aktuálně.cz).

România arată partea de infrastructură a argumentului. Digi24 a legat viitorul program energetic de peste 5.000 MW de capacități noi eoliene și solare și de 3.000 MWh de stocare, prin canale asociate PNRR și Fondului pentru modernizare (Digi24). Relatarea nu clarifică ce parte este finanțată, contractată sau doar planificată. Arată însă de ce rețelele și stocarea vor sta în centrul negocierii de după 2030.

Același certificat nu poate plăti pentru toți

Presiunea asupra banilor din ETS este deja vizibilă. Comisia Europeană a anunțat că ținta de 8 mld. euro pentru licitațiile de certificate legate de REPowerEU, prin Mecanismul de redresare și reziliență, a fost atinsă după vânzarea a 111.455.000 de certificate, astfel că aceste licitații vor fi suspendate până în august 2026 (notificarea Comisiei). O singură sursă de bani din carbon a fost deja folosită pentru redresare, securitate energetică și investiții climatice.

De aceea, statele membre mai bogate aud discuția despre Fondul pentru modernizare ca parte a unei presiuni bugetare mai largi. Friedrich Merz a spus că ideile actuale privind bugetul UE sunt neaccesibile și dezechilibrate, avertizând că ar putea crește contribuția anuală a Germaniei cu 15-20 mld. euro (transcrierea guvernului federal). Un Fond pentru modernizare mai mare nu s-ar transforma automat într-un cec german. Intră însă în aceeași dispută: cine plătește când apărarea, Ucraina, competitivitatea și clima cer simultan bani.

Cel mai solid argument al coaliției Poloniei este practic. Europa nu poate continua să taxeze carbonul dacă lasă sistemele energetice mai sărace fără finanțarea necesară pentru schimbare. Obiecția cea mai puternică este la fel de practică: fiecare certificat rezervat unui scop nu mai poate proteja gospodării, finanța industria, susține inovarea sau reduce presiunea asupra bugetului UE.

Detaliile lipsă rămân importante. Scrisoarea coaliției nu a apărut public în relatările citate, astfel că afirmațiile privind eligibilitatea energiei nucleare trebuie tratate cu prudență. Nu există încă un pachet financiar verificat pentru perioada de după 2030, nici o formulă de alocare și nici o evaluare pe țări a deficitului de investiții. Testul real este dacă Bruxellesul poate menține credibil prețul carbonului fără ca fiecare certificat să devină o dispută între industrie, gospodării, statele mai sărace și bugetul UE.