Doi centimetri țin Cernavodă în rețea

Scafandrii militari români au detonat pe 3 august o formațiune stâncoasă din Dunăre, iar nivelul apei în zona Cernavodă a crescut cu aproximativ doi centimetri (Euronews România, Financial Intelligence). La Cernavodă, singura centrală nucleară a României și cea mai importantă sursă de electricitate produsă constant, doi centimetri pot însemna încă o zi de apă pentru răcire. Dunărea scădea cu 2-3 cm pe zi, iar centrala mai avea, în condițiile de debit de atunci, aproximativ patru-cinci zile până când fluxul ar fi devenit insuficient pentru funcționare (AGERPRES).

Ungaria arată ce se întâmplă când apa de răcire nu mai ajunge. Centrala nucleară de la Paks, care furnizează în mod normal aproximativ jumătate din electricitatea țării (World Nuclear Association), a fost oprită treptat începând cu 27 iulie, după ce nivelul Dunării a coborât prea mult pentru pompele care preiau apa din fluviu. La 2 august, mai funcționa doar unul dintre cele opt turbogeneratoare (MVM). Ambele țări au cerut industriei să reducă consumul, astfel încât alimentarea gospodăriilor să poată fi menținută.

Inginerie pe fluviu

Stânca Pârjoaia se afla lângă o bifurcație unde Dunărea se împarte între Dunărea Veche, care alimentează priza de răcire de la Cernavodă, și brațul Bala, care prelua mare parte din debitul rămas. Explozia a fost partea cea mai vizibilă a unei intervenții mai largi: echipele au dragat canalul colmatat al prizei de apă și au scufundat patru barje încărcate cu piatră, ca dig subacvatic temporar (Curs de Guvernare, Libertatea). Guvernul a alocat aproximativ 7 mil. lei pentru lucrări, o sumă modestă pentru o intervenție hidrotehnică de urgență și incomparabil mai mică decât costul înlocuirii producției de la Cernavodă prin importuri.

Ministrul Energiei, Radu Miruță, a vorbit despre o creștere de circa 4 cm după propagarea apei în aval (Digi24). Întregul pachet de măsuri urmărește un câștig de 10-12 cm (HotNews). Problema este că fluviul continuă să scadă. Hidrologii estimează că debitul Dunării la Baziaș ar putea coborî la 1.350 m³/s până la 10 august, sub minimul istoric de 1.400 m³/s înregistrat în 1985 (AGERPRES). Detonarea a cumpărat timp, dar nu a schimbat prognoza.

Megawații lipsă ai Ungariei au devenit problema de preț a regiunii

Într-o oră de vârf din 4 august, Ungaria importa 3.195 MW, în timp ce producția internă era de 3.049 MW. Mai mult de jumătate din electricitatea consumată atunci venea din afara țării (Portfolio).

Această cerere apărută brusc a împins în sus prețurile în regiune. Rețelele din Europa Centrală și de Sud-Est sunt legate prin licitații transfrontaliere: când o țară are nevoie de mai multă energie decât produce, licitează pentru importuri, iar prețul urcă în zonele conectate. La 29 iulie, prețurile pe piața pentru ziua următoare, stabilite cu o zi înainte de livrarea energiei, ajunseseră pe coridorul Ungaria-Serbia la o medie de 132 €/MWh, cu vârfuri orare de 268 €/MWh (Serbia Energy). Contractele forward pentru săptămâna următoare au urcat în intervalul 250-263 €/MWh (Argus). Înlocuirea a 2 GW de capacitate nucleară cu importuri spot, în timpul unui val de căldură, când aerul condiționat ridică cererea aproape peste tot, este costisitoare. Prețurile forward arată că traderii se așteptau ca presiunea să continue.

Nu toate centralele sunt expuse la fel

Centrala nucleară Kozlodui din Bulgaria preia apa de răcire printr-o stație de pompare amplasată într-un golf adânc, o configurație mai puțin vulnerabilă decât canalul deschis de la Cernavodă. Ministerul Energiei de la Sofia a transmis că nu se așteaptă la o reducere semnificativă a producției timp de cel puțin trei săptămâni (BTA). Contrastul cel mai clar vine însă din Austria. VERBUND, cel mai mare operator hidroenergetic al țării, a raportat pentru primul semestru din 2026 o producție cu 9,8 % mai mică decât în anul anterior (VERBUND), dar Austria a continuat să exporte energie în iunie (APG). Avea suficientă capacitate de producție alternativă și flexibilitate în rețea pentru a absorbi aceeași secetă.

România poate câștiga zile prin barje și dragare. Nu poate însă să trateze apa de răcire ca pe o improvizație de criză, dacă verile mai calde și mai secetoase revin cu regularitate.