Două nave lovite, fără escortă în Marea Neagră

Marți seară, echipele de căutare de pe litoralul Bulgariei încă îi căutau pe cei 11 marinari dispăruți de pe HS Dignity, un cargou scufundat în primele ore ale zilei într-un atac cu dronă. Potrivit celui mai recent bilanț al Bulgariei, la bord se aflau 16 membri ai echipajului, dintre care cinci au fost salvați (BTA). Este a doua navă scufundată de drone în apropierea Bulgariei într-o săptămână. Guvernele riverane au discutat despre protejarea navigației comerciale, dar nu au anunțat patrule sau escorte.

Două nave, o singură noapte

Primul apel de urgență a venit de pe Chelsea 3, o navă sub pavilion maltez lovită la aproximativ 16 mile marine de orașul Byala. O ambarcațiune a poliției de frontieră bulgare i-a preluat pe toți cei 15 membri ai echipajului (Ministerul bulgar de Interne, BTA). Ministrul maltez de externe, Chris Fearne, a declarat că patru persoane au fost rănite ușor și a cerut ca navigația să se desfășoare în siguranță (Chris Fearne).

HS Dignity, sub pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat. Două nave comerciale aflate în trecere i-au preluat pe supraviețuitori (NOVA). Ministrul bulgar al apărării anunțase anterior un bilanț diferit: șase persoane salvate și zece dispărute. Nicio relatare oficială nu a explicat diferența dintre cele două bilanțuri (BNR).

Pe 6 octombrie, dronele au scufundat nava Alfa Watan în apropierea Bulgariei, iar Sofia a oprit ulterior căutarea echipajului (BNT). Atacul a determinat Bulgaria să caute discuții cu țările vecine (To Brief).

Discuții, dar fără escortă

După scufundarea de marți, premierul bulgar Rumen Radev și omologul său român, Ilie Bolojan, au convenit în principiu să colaboreze mai strâns pentru siguranța navigației (Radio România). Cei doi vor ca Turcia să participe la acest efort. Relatările publice nu menționează deocamdată vreun angajament al Ankarei.

Ministrul bulgar al apărării i-a sunat pe omologii săi român și turc și, potrivit ministerului său, a cerut supraveghere comună și schimb de informații cu NATO (BTA). Niciunul dintre comunicate nu menționează o navă de patrulare, o rută de escortă sau o dată de începere a operațiunii.

Cele trei marine au deja o misiune comună: un grup naval conceput să detecteze și să neutralizeze mine marine, desfășurat conform calendarului între 6 și 20 octombrie (Marina Română). În iulie, misiunea a fost extinsă pentru a include protejarea infrastructurii de pe fundul mării, dar nu și escortarea navelor comerciale sau oprirea dronelor (Ministerul român al Apărării). Prezența grupului naval nu oferă protecție echipajelor comerciale împotriva amenințării care scufundă acum nave.

Geografia explică de ce statele riverane au un rol central. Turcia controlează strâmtorile care fac legătura cu Marea Neagră, iar Convenția de la Montreux, tratatul care reglementează navigația prin aceste strâmtori, limitează la 21 de zile șederea navelor de război ale statelor fără ieșire la Marea Neagră (Ministerul turc de Externe). Aliații aflați la distanță ar putea trimite nave pe rând, dar nu pot menține acolo o flotă pe termen nelimitat.

NATO și UE acționează prin canale diferite, iar niciuna dintre organizații nu a trimis nave. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că Alianța va continua să urmărească situația și își va ajusta postura dacă va fi nevoie, fără să anunțe o desfășurare de nave (BNT). António Costa, președintele Consiliului European — reuniunea la nivel înalt a liderilor UE —, a inclus atacurile pe agenda întâlnirii din 15–16 octombrie (Consiliul European). Summitul poate exercita presiuni asupra guvernelor, dar nu dispune de nave de război. Acestea sunt controlate de guvernele naționale, care le pot trimite pe cont propriu sau pot conveni să acționeze împreună prin NATO.

Miza europeană este directă. Chelsea 3 navighează sub pavilionul unui stat membru al UE, iar datele de urmărire arătau că HS Dignity se îndrepta spre Brăila, port românesc la Dunăre, pe ruta comercială către interiorul continentului (Reuters).

Cine a trimis dronele

Radev a spus că Bulgaria nu are dovezi solide pentru a acuza pe cineva, dar a susținut că atacul servește intereselor Rusiei și a convocat-o pe ambasadoarea rusă, Eleonora Mitrofanova (Guvernul Bulgariei). Mitrofanova a spus că nu are informații de la Ministerul rus al Apărării și a sugerat, fără să prezinte dovezi, că o parte terță ar putea provoca o criză.

Anchetatorii au puține indicii concrete. După atacurile anterioare nu au fost recuperate resturi de drone, iar pe 12 octombrie Bulgaria a cerut UE și NATO sprijin tehnic pentru a stabili de unde au venit acestea (Guvernul Bulgariei).

Din declarațiile publice reiese că Sofia, București și Ankara au discutat despre protejarea navigației, dar nu au anunțat un plan de escortă. Singura misiune navală comună din zonă este concepută pentru neutralizarea minelor. Până când unul dintre guverne anunță măsuri suplimentare, navele cu destinația Dunării traversează fără protecție apele în care echipele încă îi caută pe marinarii dispăruți de pe HS Dignity.