Ucraina lovește regiunea Moscovei cu un record de 556 de drone cu rază lungă fabricate local

Ucraina a lovit regiunea Moscovei și alte 13 teritorii rusești în noaptea de 17 mai, într-un atac în care Rusia spune că a interceptat 556 de drone. A fost cel mai amplu raid aerian asupra zonei capitalei ruse din ultimul an. Printre ținte s-au aflat uzina de semiconductori Angstrem din Zelenograd, Rafinăria de petrol din Moscova și două stații de pompare a combustibilului. Cel puțin trei persoane au fost ucise. Toate dronele au fost produse în Ucraina, ceea ce a permis Kievului să evite complet restricțiile politice atașate armelor occidentale.

Timp de trei ani, ce putea lovi Ucraina pe teritoriul Rusiei a depins de guvernele donatoare. Statele Unite cer aprobarea Pentagonului pentru fiecare atac cu ATACMS. Marea Britanie interzisese inițial folosirea rachetelor Storm Shadow împotriva teritoriului rus suveran. Germania nu a livrat deloc rachetele de croazieră Taurus. Aceste „end-use agreements”, adică obligații juridice bilaterale prin care țara donatoare păstrează drept de veto asupra țintelor, au stabilit limitele campaniei ucrainene de lovituri în adâncime. Monopolul politic al Occidentului asupra atacurilor cu rază lungă s-a rupt.

Ucraina și-a construit propria rază de acțiune

Flota ucraineană de drone produse intern include cel puțin zece platforme distincte cu rază lungă, cu lovituri confirmate până la 1.750 km în interiorul Rusiei, în orașe precum Ekaterinburg și Celiabinsk. Consiliul Național de Securitate al Ucrainei susține că raza operațională depășește 2.000 km. Volumul lansărilor lunare a crescut de la 110 drone în ianuarie 2024 la peste 7.000 în martie 2026. Țintele sunt decise doar la Kiev.

Diferența tehnică față de rachetele de croazieră occidentale rămâne. Dronele sunt mai lente, transportă încărcături explozive mai mici și au dificultăți în fața structurilor fortificate. Diferența politică, însă, s-a închis. Ucraina continuă să ceară rachete occidentale tocmai pentru aceste ținte dure, dar nu mai are nevoie de permisiune pentru orice altceva.

Europa finanțează ocolirea restricțiilor, apoi devine țintă

Guvernele europene au trecut discret de la transferul propriilor arme la co-producția celor ucrainene. Acordul german „Brave Germany”, semnat la 11 mai, prevede 4 mld. euro, inclusiv dezvoltarea comună de drone cu raze de până la 1.500 km, fără restricții de țintire specificate. Separat, Berlinul a finanțat 500 de unități AN-196 Liutyi, drona ucraineană fanion pentru lovituri la distanță. Marea Britanie a promis 120.000 de drone printr-un contract de 752 mil. lire sterline. Uniunea Europeană a angajat 6 mld. euro pentru producția ucraineană de drone în septembrie 2025.

Prin finanțarea producției, nu prin transferul direct de arme, guvernele europene evită dreptul de veto asupra utilizării finale, dar își expun propriile sectoare de apărare la represalii directe. Ministerul rus al Apărării a desemnat în aprilie 21 de producători europeni de drone, inclusiv companii din München și Hanau, drept „ținte militare legitime”. Serviciul german de informații interne avertizează că Rusia folosește crima organizată și agenți recrutați online pentru operațiuni de sabotaj, cu legături confirmate în Germania.

Extinderea fizică a riscului

Expunerea industriei de apărare merge în paralel cu un risc mai imediat: războiul ajunge fizic la frontierele NATO. În aceeași săptămână cu barajul asupra Moscovei, drone rusești au lovit Ujhorod și Mukacevo, în Transcarpatia, cea mai vestică regiune a Ucrainei, la granița cu Ungaria și Slovacia. Noul ministru de externe al Ungariei l-a convocat pe ambasadorul Rusiei, numind atacurile asupra zonelor locuite de etnici maghiari „complet inacceptabile”. A fost prima confruntare diplomatică de acest tip cu Moscova sub guvernul Tisza de după Orbán.

Slovacia a închis toate punctele de frontieră cu Ucraina timp de două ore. Finlanda și-a închis spațiul aerian sudic după ce drone ucrainene, deviate de războiul electronic rusesc, au plutit spre Helsinki, al treilea incident de acest fel. În România, o dronă rusească Geran-2 cu explozibili activi s-a prăbușit într-o proprietate rezidențială din Galați în aprilie, în condițiile în care 14 drone rusești au pătruns pe teritoriul românesc din ianuarie.

Ce rămâne neclar

Rata reală de interceptare a Rusiei nu poate fi verificată independent. Moscova susține că a avut un succes aproape total, dar resturile de drone de la aeroportul Șeremetievo și răniții din apropierea Rafinăriei de petrol din Moscova indică faptul că o parte relevantă a atacului a trecut de apărare. Dacă raza ucraineană de 2.000 km este o capacitate folosită curent sau doar limita de proiectare cu încărcătură redusă rămâne disputat între analiștii militari. Întrebarea mai dificilă, la care Europa nu a răspuns încă, este alta: când cofinanțezi și coproduci armele care lovesc Moscova, ce anume te mai separă de statutul de parte la conflict? Rusia și-a formulat deja răspunsul: o listă de ținte cu adrese europene.