SUA pregătesc sancțiuni împotriva CPI

Administrația Trump a elaborat sancțiuni care ar viza Curtea Penală Internațională nu doar prin măsuri împotriva unor oficiali, ci și ca instituție, potrivit unor oficiali neidentificați și unor documente consultate de Wall Street Journal (Il Fatto Quotidiano, AP via The Spokesman-Review). Pachetul nu a fost încă semnat sau publicat. În baza de date actuală a Trezoreriei SUA nu apare nicio desemnare a unei entități (OFAC search). Potrivit acelorași relatări, planul ar interzice majoritatea tranzacțiilor cu instanța și i-ar acorda șase-șapte luni pentru a renunța treptat la serviciile legate de SUA. Dacă ar fi adoptat, guvernele europene ar trebui să răspundă la o întrebare pe care au evitat-o până acum: pot menține efectiv băncile, programele informatice și furnizorii de cloud ai Curții atunci când Washingtonul le cere companiilor respective să oprească aceste servicii?

Ce există deja

Washingtonul a sancționat deja individual oficiali ai Curții Penale Internaționale. Președinta instanței, Tomoko Akane, și judecătorul Abdoulaye Seye au fost desemnați în august 2026. Conturile le-au fost înghețate, plățile cu cardul au eșuat, iar Apple, Amazon și PayPal le-au restricționat accesul (Courthouse News Service, OFAC). Temeiul juridic este Ordinul executiv 14203, semnat la 6 februarie 2025, care permite Trezoreriei să blocheze bunurile oricărei persoane sau entități implicate în activități ale Curții Penale Internaționale definite în ordin (Federal Register).

Ordinul are un domeniu de aplicare suficient de larg pentru a include însăși instanța. Desemnarea Curții ca entitate ar depăși măsurile luate deja împotriva oficialilor și ar putea perturba serviciile bancare, programele informatice, sistemele de gestionare a probelor și operațiunile de teren ale instanței în toate cele 17 situații active, de la Ucraina la Republica Democratică Congo (ICC).

Unde se află vulnerabilitatea

Guvernele europene au răspuns prin solidaritate politică. Germania și-a reafirmat sprijinul pentru Curte la 19 august (German government). Serviciul diplomatic al UE a transmis un „sprijin neclintit” (EEAS). Spania, Belgia, Franța și Slovenia au susținut activarea Statutului de blocare, regulament european care interzice companiilor europene să respecte anumite sancțiuni străine (EUobserver). Comisia Europeană nu s-a angajat însă să îl activeze.

Niciuna dintre aceste declarații nu rezolvă problema operațională. Curtea depinde de servicii care trec prin puncte de control americane: bănci care procesează plăți în dolari, rețele de carduri, platforme de cloud, licențe software și reasigurare. Nici plățile în euro nu elimină expunerea la SUA. Băncile europene pot depinde în continuare de bănci corespondente americane, de active aflate sub jurisdicția SUA sau de programe informatice americane pentru verificarea respectării sancțiunilor.

Presiunea se vede deja. Băncile olandeze ar fi cerut garanții substanțiale din partea statului înainte să accepte continuarea serviciilor legate de Curte (Journal of International Criminal Justice). Compania olandeză de găzduire ProcoliX a refuzat noi servicii pentru Curte după măsurile de sancționare adoptate anterior (NRC). Sunt decizii luate de companii europene, dar determinate de teama de a pierde accesul la piața americană.

Răspunsul Europei, încă neverificat

Europa dispune de instrumente juridice. Statutul de blocare ar interzice respectarea unei măsuri americane desemnate, dar numai după ce Comisia ar include-o în anexa regulamentului (EUR-Lex). Instrumentul european antisancțiuni, un regulament care permite adoptarea unor contramăsuri comerciale împotriva presiunilor economice externe, ar necesita o anchetă și un vot al guvernelor statelor membre în Consiliu (European Commission). Sancțiunile europene clasice împotriva SUA ar necesita unanimitate, ceea ce înseamnă că orice guvern le-ar putea bloca.

Limita principală este comună tuturor celor trei opțiuni: interzicerea respectării sancțiunilor nu oferă automat Curții o bancă, un furnizor de cloud sau un asigurător. O companie obligată de legislația europeană să continue serviciile pentru Curte riscă totuși să piardă accesul la piața americană, la sistemul de compensare în dolari și la tehnologia din SUA. Canalul de plăți creat în 2019 de Franța, Germania și Regatul Unit pentru comerțul cu Iranul a procesat doar tranzacții minime, tocmai din acest motiv.

O coaliție condusă de PublicSpaces a cerut parlamentului olandez un plan interministerial care să acopere serviciile bancare, cloud-ul, găzduirea și continuitatea operațională (PublicSpaces). Bugetul pentru politica externă a Țărilor de Jos pe 2027 menționează protejarea instituțiilor internaționale, dar nu indică furnizori, condiții de activare sau garanții specifice pentru Curtea Penală Internațională (Tweede Kamer). Bugetul anual propus al Curții este de aproximativ 194 mil. euro (ICC-ASP-24-10). Sumele sunt gestionabile. Lipsește însă un aranjament verificat care să le permită furnizorilor să continue serviciile pentru Curte atunci când riscă sancțiuni americane pentru acest lucru.

Planul SUA este în continuare un proiect. Europa a promis totuși să apere Curtea Penală Internațională fără să arate cum îi va menține furnizorii esențiali. Perioada de tranziție relatată ar oferi timp pentru pregătiri, dar numai dacă guvernele trec de la declarații la contracte, garanții și planuri de migrare.