Vučić renunță la președinție pentru postul de premier

Aleksandar Vučić și-a dat demisia duminică, 27 septembrie, din funcția de președinte al Serbiei, pentru a-și conduce partidul în alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie și a candida la funcția de prim-ministru (Reuters, BTA). Renunță astfel la o funcție pe care o deține deja pentru una pe care i-o poate oferi doar o nouă majoritate parlamentară. După luni de proteste care au împins Serbia spre alegeri, încearcă acum să transforme scrutinul într-o cale de revenire la putere.

Demisia făcea parte dintr-un plan pregătit din timp. Vučić a dizolvat parlamentul cu 250 de locuri pe 9 septembrie și a convocat alegerile din octombrie, satisfăcând una dintre principalele cereri ale mișcării de protest conduse de studenți (AP). Ouest-France anunțase la începutul aceleiași luni atât data alegerilor, cât și posibilitatea demisiei (Ouest-France).

Ana Brnabić, președinta parlamentului și o apropiată a lui Vučić, urma să preia luni atribuțiile prezidențiale (BTA). Momentul exact în care transferul devine efectiv din punct de vedere juridic nu a fost încă confirmat.

Două alegeri și o majoritate de construit

Pe 25 octombrie, sârbii aleg parlamentul (Reuters). Prim-ministru devine persoana pe care o susține parlamentul. Vučić poate reveni la putere numai dacă lista sa electorală și partenerii obțin suficiente mandate pentru a forma o majoritate care să-l susțină.

Potrivit BBC Serbian, în aproximativ 90 de zile trebuie să aibă loc și alegeri prezidențiale. Termenul începe să curgă de la publicarea demisiei în Gazeta Oficială, registrul de stat în care sunt consemnate actele juridice. Până la publicare, data-limită nu este stabilită.

Studenții duc protestul la urne

Principalul contracandidat al lui Vučić a apărut din protestele declanșate după prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, în urma căreia au murit oameni (AP). Comisia electorală din Serbia a aprobat lista „Studenții câștigă” pe 15 septembrie, după validarea a 69.099 de semnături (N1).

Programul listei se concentrează pe reducerea controlului partidelor asupra instituțiilor menite să limiteze puterea (Danas). Una dintre propuneri arată direcția: studenții vor ca autoritatea de reglementare a mass-mediei și radiodifuzorul public să fie scoase de sub influența partidului aflat la guvernare.

Competiția electorală este inegală. Deutsche Welle relatează că presa proguvernamentală i-a etichetat pe studenți drept „blocaderi” și l-a vizat pe liderul lor, Ilija Srdanović. Același material citează afirmația lui Vučić că partidul său se situează la 47–48 %, o estimare avansată de el, nu rezultatul unui sondaj independent (DW).

Serbia a invitat observatori de la ODIHR, biroul OSCE pentru instituții democratice și drepturile omului, care monitorizează și alegerile. Misiunea și-a început activitatea pe 16 septembrie, iar pe 25 septembrie a început desfășurarea celor 30 de observatori pe termen lung (OSCE/ODIHR). Raportul lor va evalua corectitudinea scrutinului, dar nu va decide cine guvernează. OSCE este o organizație europeană de securitate cu 57 de state membre.

De ce urmăresc alegerile și țările vecine

Alegerile din Serbia sunt urmărite în toată Europa: de presa regională franceză, de postul internațional german și de radioul public bulgar. Relatările din Bulgaria indică miza europeană cea mai concretă: energia.

Serbia este țară candidată la aderarea la UE, dar încă își cumpără gazul din Rusia. Potrivit radioului public bulgar, Vučić a discutat despre gaze cu Vladimir Putin pe 26 septembrie și se așteaptă ca anexa la acordul de furnizare a gazelor rusești, care expiră pe 30 septembrie, să fie prelungită (BNR). Și sectorul petrolier se apropie de un termen similar. O declarație a companiei de la sfârșitul lunii august arăta că licența de sancțiuni emisă de SUA, care îi permite companiei NIS, controlată de Rusia, să funcționeze, era valabilă tot până la 30 septembrie (NIS). Nu există o confirmare mai recentă privind statutul licenței.

Demisia nu a creat niciunul dintre aceste termene. Ea face însă ca deciziile privind legăturile energetice ale Serbiei cu Rusia să fie luate în mijlocul campaniei. În următoarele patru săptămâni, omul care negociază aceste dosare este oficial candidat, nu șef de stat.

Deocamdată, nu există indicii că demisia lui Vučić ar fi schimbat orientarea Serbiei. Pentru a rămâne la putere, are nevoie de votul parlamentului și de o majoritate pe care trebuie să o construiască, într-o campanie a cărei corectitudine ODIHR încă nu a evaluat-o.