Wang Yi sparge înghețul cu Suedia

Pentru prima dată în 22 de ani, un ministru chinez de externe a vizitat Suedia. Oprirea lui Wang Yi la Stockholm, pe 4 iulie, a făcut parte dintr-un turneu nordic care a inclus Danemarca, Suedia, Finlanda și Norvegia între 2 și 8 iulie (GP, Politiken). Miza reală a deplasării nu a fost protocolul, ci un test politic: poate Beijingul să folosească diplomația bilaterală și presiunea economică pentru a tempera unele dintre cele mai sceptice capitale europene?

Calendarul explică urgența. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a indicat luna octombrie drept momentul în care așteaptă „rezultate tangibile” din partea Beijingului în disputele comerciale cu UE (Euronews, SCMP). Turneul lui Wang este prima mișcare a Chinei înaintea acestui prag.

De ce Stockholm, dacă politica comercială se decide la Bruxelles?

Guvernele naționale din UE nu decid singure tarifele aplicate Chinei. Politica comercială ține de competența Uniunii Europene ca instituție, ceea ce înseamnă că Suedia nu poate anula pe cont propriu taxele impuse de Bruxelles (articolul 207 din TFUE). UE a introdus deja taxe pentru vehiculele electrice chineze printr-un regulament obligatoriu (Regulamentul de punere în aplicare 2024/2754).

Politica externă și de securitate funcționează însă diferit. Deciziile privind sancțiunile și linia diplomatică cer unanimitate în Consiliu, instituția în care guvernele statelor membre negociază și decid. Fiecare capitală are, în practică, drept de veto. Suedia nu poate rescrie legislația comercială în favoarea Beijingului, dar poate influența câtă presiune politică simte Bruxellesul să continue cu tarife, anchete și măsuri împotriva importurilor subvenționate. Din acest motiv, diplomația bilaterală merită timpul Chinei.

Guvernele nordice au păstrat aceeași linie publică

Gazdele au fost politicoase, dar ferme. Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a semnalat public două preocupări înaintea întâlnirii cu Wang: sprijinul Chinei pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei și dezechilibrele comerciale dintre UE și China. A spus că Wang ar trebui să audă același mesaj în fiecare capitală nordică (Politiken). Finlanda a transmis o poziție similară, plasând relațiile UE-China, războiul Rusiei și securitatea europeană în centrul discuțiilor (Yle).

Mesajul Suediei a fost cel mai dur. Ministra de externe Maria Malmer Stenergard a ridicat subiectele Ucraina și comerț, insistând asupra unității europene. Comentariile din presa suedeză nu au lăsat vizita să treacă fără cazul Gui Minhai, cetățean suedez și editor închis în China, al cărui dosar rămâne nerezolvat. Editorialistul Jojje Olsson a scris în Expressen că redeschiderea canalelor cu Beijingul riscă să transforme soarta cetățenilor deținuți într-o temă secundară (Expressen). Cazul arată dacă Suedia păstrează drepturile individuale pe agendă atunci când discuția alunecă spre summituri și acces la piață.

China are deschideri mai bune în altă parte

Frontul nordic a rezistat. Pârghiile reale ale Beijingului se află mai la sud și mai la est.

Germania este statul-cheie. Concurența chineză lovește direct baza industrială germană, de la automobile la utilaje și produse chimice, presiune descrisă de presa germană drept un „șoc China” (Handelsblatt). Berlinul susține tot mai des tarifele europene, dar insistă și pe dialog, pentru că un conflict comercial deschis ar afecta industria germană aproape la fel de mult ca exportatorii chinezi (ZDFheute). Mesajul Beijingului către Berlin, potrivit relatărilor germane, este că Germania ar trebui să joace un „rol activ” în orientarea Bruxellesului spre o poziție mai „rațională” (ZEIT).

Ungaria oferă un alt tip de deschidere. Budapesta și-a construit o parte din strategia industrială națională pe capitalul chinez: prima fabrică europeană de autoturisme BYD și uzina de baterii CATL din Debrecen sunt piloni strategici (HIPA). Dreptul de veto al Ungariei în deciziile de politică externă îi dă putere de blocaj asupra pozițiilor Consiliului privind China, chiar dacă Budapesta nu poate modifica legislația comercială a UE.

Lituania oferă avertismentul. După ce Vilnius a permis deschiderea unei reprezentanțe taiwaneze în 2021, Beijingul a retrogradat relațiile diplomatice și a aplicat presiuni economice, ceea ce a determinat Comisia Europeană să ducă disputa la Organizația Mondială a Comerțului (LRT). Precedentul amintește fiecărui stat mic din UE că un angajament bilateral care pare să recompenseze presiunea poate slăbi credibilitatea unei poziții europene comune.

Testul din octombrie

Când termenul din octombrie va veni, întrebarea va fi dacă Beijingul oferă suficient pe supracapacitate și acces la piață pentru a încetini folosirea tot mai frecventă de către Bruxelles a tarifelor, cotelor pentru oțel și controalelor vamale (AP, Internazionale/Reuters). Turneul nordic al lui Wang Yi nu a fisurat frontul european. Beijingul nici nu are nevoie să îl rupă. Îi ajunge să slăbească suficient consensul politic, astfel încât instrumentele cele mai dure să rămână nefolosite. Bruxellesul deține pârghiile comerciale. Germania, Ungaria și celelalte capitale decid însă cât de costisitoare devine folosirea lor.