Drona din Wunstorf, mai veche decât atacul de la Leipzig

Două componente deteriorate ale unei drone au fost găsite pe un teren mlăștinos deschis din apropierea lacului Steinhuder Meer, chiar în afara perimetrului aerodromului Bundeswehr de la Wunstorf, la vest de Hanovra (t-online/HAZ). Surse din domeniul securității afirmă că aparatul seamănă cu drona încărcată cu explozibili care a lovit, în august, un avion cargo ucrainean pe aeroportul Leipzig/Halle (TVN24, n-tv). Până acum, nicio probă criminalistică făcută publică nu leagă cele două incidente și nici nu conectează cazul de la Wunstorf de Rusia.

Poliția judiciară din landul Saxonia Inferioară, LKA, a fost informată despre descoperire pe 14 septembrie (tagesschau/NDR). Inițial, cazul a fost tratat drept o problemă de prevenire a unui pericol, categorie folosită de poliție pentru înlăturarea unui risc, nu pentru anchetarea unei infracțiuni. Bundeswehr a verificat terenul bazei, nu a mai găsit nimic și nu a raportat perturbări ale zborurilor (t-online/HAZ).

Locul descoperirii explică atenția acordată cazului. Wunstorf găzduiește Escadrila 62 de Transport Aerian, ale cărei aeronave A400M transportă militari, persoane evacuate și echipamente (Bundeswehr). Dacă anchetatorii identifică un operator comun, cazul ar lega atacul asupra aeronavei ucrainene de o dronă găsită în apropierea unui centru german de transport militar.

Ce nu a spus încă laboratorul

Pe 19 septembrie, NDR a relatat că anchetatorii nu găsiseră urme de explozibili pe componente (NDR). Trei zile mai târziu, o anchetă comună realizată de NDR, WDR și Süddeutsche Zeitung a relatat despre o descoperire separată. Potrivit anchetei, la câțiva metri de epavă se afla un „material suspect” (tagesschau investigativ).

Conform aceleiași relatări, anchetatori citați fără a fi identificați cred acum că drona ar fi putut transporta explozibili. Ei suspectează, de asemenea, că aparatul s-ar fi aflat în mlaștină de până la doi ani. Compoziția materialului nu a fost făcută publică, iar analizele de laborator nu sunt finalizate.

Nicio analiză publicată privind degradarea produsă de vreme sau vegetație nu susține această estimare. Dacă ea se confirmă, dispare elementul temporal care face ca incidentele de la Leipzig și Wunstorf să pară parte a aceleiași operațiuni.

Un design comun nu înseamnă neapărat un constructor comun

Asemănările făcute publice țin de construcția aparatelor. Surse din domeniul securității citate de postul polonez TVN24 au descris cel puțin o componentă imprimată 3D și piese realizate la comandă, care nu se găsesc în magazine (TVN24). Piesele personalizate sugerează că ambele drone ar fi fost construite după același proiect. Pentru a demonstra existența unui constructor comun ar fi necesare elemente precum firmware-ul, jurnalele de zbor sau ADN-ul. Nimic de acest fel nu a fost făcut public, iar pilotul este necunoscut.

Afirmațiile despre o posibilă misiune de recunoaștere rusească provin tot din surse din domeniul securității. Ele par să se bazeze pe construcția neobișnuită a dronei și pe apropierea locului de baza militară (n-tv).

În cazul de la Leipzig, informațiile sunt mai solide. Pe 4 august, o dronă care transporta explozibili a lovit aripa unui avion cargo ucrainean Antonov, dar încărcătura nu a detonat (Tagesspiegel). Procurorul general federal al Germaniei, a cărui instituție de la Karlsruhe instrumentează infracțiunile de terorism și cele împotriva securității statului, a preluat cazul. Ancheta vizează o presupusă tentativă de detonare și perturbarea periculoasă a traficului aerian (comunicatul procurorului federal prin Presseportal).

În august, am relatat despre informații de presă potrivit cărora ADN-ul de pe drona de la Leipzig corespundea unor urme dintr-un complot de sabotaj din 2024, care implica pachete incendiare (To Brief, 15min). Nicio autoritate nu a făcut public profilul genetic sau datele care ar demonstra corespondența.

Karlsruhe nu a confirmat preluarea cazului

Nici măcar autoritatea care instrumentează cazul de la Wunstorf nu este clară. Pe 18 septembrie, presa a relatat că Parchetul General Federal verifică existența unei legături cu Leipzig, în timp ce cazul de la Wunstorf rămâne la LKA (Deutschlandfunk). NDR, citând Ministerul de Interne al Saxoniei Inferioare, a relatat că procurorii federali au preluat dosarul și au încredințat ancheta Poliției Criminale Federale, BKA (NDR).

Diferența contează. Preluarea federală ar indica faptul că autoritățile de la Karlsruhe suspectează o infracțiune împotriva securității statului, posibil coordonată din străinătate. În același timp, ambele drone ar ajunge în fața aceluiași procuror, care ar putea compara direct probele. Niciun procuror, ministru sau purtător de cuvânt nu a legat public cazul de la Wunstorf de cel de la Leipzig.

Singura atribuire oficială Rusiei din această succesiune de evenimente privește complotul separat al pachetelor. Procurorii lituanieni au inculpat cinci presupuși intermediari și afirmă că serviciul militar rus de informații GRU a organizat operațiunea (LRT). O echipă comună de anchetă sprijinită de Eurojust, agenția UE care coordonează anchetele transfrontaliere, a lucrat la acest caz (Eurojust). Nicio sursă oficială nu include cazul de la Wunstorf în aceeași anchetă.

RMF24 a relatat că Berlinul a atribuit Rusiei atacul de la Leipzig pe 1 septembrie (RMF24). Nu am găsit însă niciun comunicat guvernamental, vorbitor identificat sau citat care să susțină această versiune.

Informațiile publice se opresc, deocamdată, la trei niveluri. Lituania a acuzat oficial GRU pentru trimiterea pachetelor. Relatările de presă leagă pachetele de incidentul de la Leipzig prin intermediul ADN-ului. O dronă asemănătoare, a cărei vechime nu este clară, zace într-o mlaștină din Saxonia Inferioară. Până la publicarea rezultatelor de laborator, descoperirea de la Wunstorf nu demonstrează existența unei rețele comune de sabotaj. Karlsruhe trebuie să clarifice două lucruri: dacă a preluat cazul de la Wunstorf și dacă analizele identifică un constructor comun sau doar un design comun.