Procesul lui Yorgen Fenech începe în Malta

La aproape nouă ani după atentatul cu mașină-capcană în care a fost ucisă jurnalista de investigație Daphne Caruana Galizia, bărbatul acuzat că ar fi comandat asasinatul a ajuns în fața unui juriu. Yorgen Fenech, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Malta, este acuzat că ar fi plătit aproximativ 150.000 € unor asasini pentru comiterea crimei (The Guardian, BBC). Fenech neagă acuzațiile. Procesul este cel mai avansat punct în care ancheta a ajuns față de persoanele despre care procurorii susțin că s-au aflat deasupra executanților. Dar o sală de judecată are limitele ei.

Ce poate stabili juriul și ce nu poate

În deschiderea procesului, acuzarea a prezentat un lanț direct. Un intermediar, Melvin Theuma, ar fi negociat contractul pentru crimă. Cei trei asasini și furnizorii bombei au fost deja condamnați. Întrebarea aflată acum în fața juriului este dacă procurorii pot demonstra că Fenech a comandat uciderea jurnalistei (The Guardian).

Un verdict, indiferent de sensul lui, nu poate răspunde la întrebarea mai largă care a ținut acest caz deschis în Europa: dacă instituțiile Maltei au creat condițiile în care crima a devenit posibilă. O anchetă publică separată, publicată în 2021, a concluzionat că statul maltez trebuie să își „asume responsabilitatea” pentru cultivarea unei atmosfere de impunitate (Public Inquiry report, Euronews). Ancheta a indicat polițiști care nu au acționat în fața amenințărilor împotriva lui Caruana Galizia, autorități de reglementare care au ignorat corupția investigată de ea și lideri politici care au profitat de tăcere. Procesul judecă vinovăția penală a unui om. Ancheta publică a examinat eșecurile poliției, ale reglementatorilor și ale puterii politice. Cele două planuri nu se înlocuiesc unul pe celălalt.

Legile europene pe care acest caz a contribuit să le forțeze

Asasinatul a produs un efect rar: a obligat instituțiile europene să acționeze pe tema libertății presei, nu doar să o invoce. Parlamentul European, legislativul ales direct al Uniunii Europene, a cerut Maltei să aplice recomandările anchetei publice. A tratat, de asemenea, crima ca pe un test al capacității UE de a cere unui stat membru respectarea standardelor comune privind statul de drept (European Parliament resolution).

Au urmat două acte legislative europene, influențate parțial de presiunea politică generată de acest caz. Directiva anti-SLAPP vizează procesele abuzive folosite pentru intimidarea jurnaliștilor, dar acoperă doar cazurile transfrontaliere, lăsând în mare parte neatinse campaniile de hărțuire pur interne (EUR-Lex). Limita contează. Potrivit Telex, Caruana Galizia s-a confruntat cu 43 de procese de-a lungul carierei, cele mai multe deschise în instanțele din Malta. Regulamentul european privind libertatea mass-mediei adaugă garanții privind independența editorială și transparența proprietății (EUR-Lex).

Ambele legi există. Întrebarea este dacă pot schimba comportamente acolo unde puterea locală nu are motive să se schimbe. Monitorizarea independentă realizată de Centre for Media Pluralism and Media Freedom arată că Malta încă nu a implementat integral recomandările anchetei publice (CMPF). Comisia Europeană, executivul UE care supraveghează aplicarea dreptului european în statele membre, poate declanșa proceduri împotriva țărilor care nu transpun directivele în legislația națională, dar niciun mecanism juridic nu funcționează automat atunci când politica internă merge în direcția opusă.

Procesul a fost relatat în presa din mai multe țări europene, iar diferențele de încadrare sunt relevante. Publicațiile slovace l-au citit prin prisma asasinării jurnalistului Ján Kuciak, în 2018, și a dosarului controversat împotriva omului de afaceri Marian Kočner, în care instanțele au întâmpinat dificultăți similare în a proba rolul presupusului comanditar (Aktuality.sk). În Ungaria, publicația proguvernamentală Origo a tratat cazul ca pe o crimă externă, golită de contextul statului de drept (Origo). Un proces pentru uciderea unui jurnalist poate fi relatat onest sau redus la o știre de fapt divers. Alegerea editorială arată cum gestionează presa unei țări precedentele europene incomode.

Dosarul rămas deschis

Corinne Vella, sora lui Caruana Galizia, a descris deschiderea procesului drept „o ușurare” (Lovin Malta). Ușurare, nu închidere. Juriul va da un verdict în cazul Fenech. Nu va explica ce oficiali și intermediari au făcut posibilă atmosfera descrisă de anchetă. Nu va obliga Malta să finalizeze reformele despre care monitorii spun că rămân incomplete. Și nu va arăta singur dacă legislația europeană privind mass-media poate impune schimbarea atunci când puterea locală nu are interes să se schimbe. Procesul a început. Decontul mai greu rămâne în afara sălii de judecată.