Zelenskyy respinge oferta UE a lui Merz

Când cancelarul german Friedrich Merz a propus ca Ucraina să primească o nouă categorie de „membru asociat” al Uniunii Europene, Volodimir Zelenski a respins ideea fără ezitare, numind-o „nedreaptă” și insistând asupra aderării depline. Disputa arată miza reală a extinderii: intrarea Ucrainei ar schimba raportul de putere în interiorul UE, iar capitalele europene știu acest lucru.

Un statut pe care tratatele nu îl recunosc

Scrisoarea trimisă de Merz liderilor UE la 18 mai propune o formulă care nu există în tratatele europene. „Membrul asociat” nu apare nicăieri în Tratatul privind Uniunea Europeană.

Ucraina ar primi un loc cu drept de vot în Consiliul European, unde șefii de stat și de guvern stabilesc direcția politică a UE, și în Consiliul UE, unde miniștrii negociază legislația. Mai multe publicații au prezentat formula drept una fără drept de vot, dar scrisoarea lui Merz vorbește explicit despre participare cu vot (Reuters, DGAP). Kievul ar primi și un comisar european fără portofoliu, plus membri asociați în Parlamentul European, însă cu influență limitată.

Merz propune, de asemenea, extinderea articolului 42.7, clauza de apărare reciprocă a UE, care obligă statele membre să se ajute dacă unul dintre ele este atacat. Cancelarul susține că toate acestea nu ar necesita modificarea tratatelor, ci doar „un acord politic puternic”. Diplomați de la Bruxelles contestă însă această interpretare. „Nu văd cum ar putea funcționa din punct de vedere juridic. Ar trebui schimbate tratatele”, a spus unul pentru Euronews. Comisia Europeană a evitat să tranșeze chestiunea și a trimis decizia la nivelul șefilor de guvern (Ukrainska Pravda).

De ce aderarea deplină sperie Parisul și Berlinul

Aderarea deplină a Ucrainei ar modifica mecanica decizională a UE. Cu aproximativ 44 de milioane de locuitori, Ucraina ar deveni al cincilea cel mai mare stat membru. În sistemul votului cu majoritate calificată, unde o lege are nevoie de sprijinul a 55 % dintre state, reprezentând 65 % din populația UE, greutatea Ucrainei ar împinge balanța spre est. O analiză DGAP arată că Germania și Franța nu au reușit să își coordoneze strategiile de extindere și că intrarea Ucrainei ar slăbi capacitatea blocului franco-german de a controla rezultatele.

Propunerea lui Merz ar livra imediat o parte din această schimbare: un loc cu vot în Consiliu, dar fără acces la buget, subvenții agricole sau fonduri structurale. Potrivit unei analize interne a Consiliului, citată de Financial Times, aderarea deplină ar transforma Franța, pentru prima dată, în contributor net la Politica Agricolă Comună (Poland Watch).

Opinia publică franceză este cea mai reticentă din Europa față de extindere. Emmanuel Macron a cerut Comisiei un „calendar precis” pentru aderarea Ucrainei, dar fără să facă un angajament concret (Le Monde).

Premiul de consolare pe care Zelenski nu îl acceptă

Merz a legat propunerea de diplomația pentru pace. În scrisoare, afirmă că statutul propus „va ajuta la facilitarea negocierilor de pace în curs”. În aprilie, i-a sugerat lui Zelenski să le spună ucrainenilor: „V-am deschis drumul spre Europa.” Oferta este gândită ca o compensație, o ancoră europeană care să ajute la vânzarea unor concesii teritoriale într-un eventual acord de pace.

Zelenski vede riscul. Chiar și cu drept de vot în Consiliu, statutul de asociat ar lăsa Ucraina în afara bugetului UE și a subvențiilor agricole. Nu ar avea nici stabilitatea juridică a aderării înscrise în tratate. După plecarea lui Viktor Orbán de la putere în Ungaria, în urma alegerilor din aprilie, principala amenințare de veto împotriva aderării Ucrainei a dispărut. De ce ar accepta Kievul un statut intermediar când drumul spre aderarea deplină pare mai clar?

Polonia vede articolul 42.7 drept câștigul central: o garanție europeană de apărare, mai puțin dependentă de o umbrelă NATO devenită nesigură, după cum argumentează analiști polonezi. În același timp, fermierii polonezi se tem de concurența agriculturii ucrainene. Premierul slovac Robert Fico a respins formula fără nuanțe, spunând că „fie admitem pe cineva în UE, fie nu”, la câteva săptămâni după ce îi promisese lui Zelenski sprijin deplin pentru parcursul european al Ucrainei.

Consiliul European din iunie nu are extinderea pe agenda formală. Pachetul de reforme preaderare al Comisiei, care ar trebui să explice cum ar funcționa concret o UE cu peste 30 de membri, rămâne nepublicat după mai multe amânări. Ministrul irlandez de externe a avertizat că statutul de asociat „riscă să lase Ucraina în incertitudine”.

Refuzul lui Zelenski este un pariu că Europa are nevoie de Ucraina în interiorul instituțiilor mai mult decât are Ucraina nevoie de un substitut în afara lor. Dacă statutul de asociat devine suficient de comod pentru capitalele europene, presiunea pentru aderarea deplină se va reduce. Pentru Kiev, tocmai această comoditate este problema.