PET nu identifică atacuri de sabotaj

Serviciul danez de securitate internă, PET, spune că operațiunile rusești împotriva companiilor daneze din domeniul apărării s-au intensificat, dar nu a indicat nicio companie, niciun amplasament sau transport de marfă avariat care să ateste că a avut loc un atac. Potrivit Reuters, analista PET Josefine Christensen a declarat la o conferință de securitate de la Copenhaga, pe 7 octombrie, că activitatea s-a intensificat de la începutul verii și vizează acum producția de armament destinată Ucrainei. Deocamdată, aceasta este o evaluare a serviciilor de informații, nu relatarea unui incident documentat.

Ce a spus, de fapt, PET

Cuvintele lui Christensen sunt cunoscute din relatarea Reuters, întrucât nu a fost publicată nicio transcriere. Ea ar fi spus că PET a observat „multă planificare, dar foarte puține acțiuni duse la capăt” în primăvară și că, de la începutul verii, Rusia a început să facă „mult mai mult” și „încearcă să atace obiective” (Reuters). A descris și cum persoane vizate pentru recrutare erau contactate pe Telegram și pe alte platforme, adesea cu cererea inițială de a fotografia un obiectiv.

„Mult mai mult” nu precizează ce s-a întâmplat sau unde. Ar putea însemna supraveghere, pregătirea unui atac, o tentativă dejucată sau o acțiune împotriva unor companii daneze din străinătate. PET ar putea deține și informații pe care nu le poate face publice. Sunt interpretări posibile, nu fapte confirmate.

Noua formulare merge mai departe decât comunicatul PET din 5 septembrie. Atunci, serviciul a descris planificări concrete ale unor acte de sabotaj rusești și încercări de recrutare în Danemarca, pentru fotografierea unor companii și infrastructuri, în principal firme legate de ajutorul militar pentru Ucraina (PET). Nu a indicat niciun incident care să fi provocat pagube. To Brief a urmărit avertismentele serviciilor daneze de informații de atunci (To Brief). O pagină în limba engleză de pe site-ul PET spune în continuare că serviciul nu cunoaște niciun act concret de sabotaj fizic rusesc în Danemarca (PET), deși nu este clar dacă pagina a fost actualizată după declarațiile lui Christensen.

Unde au prezentat alte guverne cazuri concrete

Cazurile din țările vecine arată de ce guvernele europene iau amenințarea în serios. Procurorii polonezi spun că, în noaptea de 15–16 noiembrie 2025, o explozie de C4 s-a produs sub un tren de marfă și susțin că atacatorii lucrau pentru serviciile de informații ruse (procurorii polonezi). Linia ferată leagă Varșovia de Dorohusk, la granița cu Ucraina, pe o rută relevantă pentru transporturile care se îndreaptă spre est. Informațiile publicate descriu pagube minore și o întrerupere de scurtă durată, nu pierderea unui transport militar.

Estonia oferă un caz care vizează o fabrică. Pe 29 septembrie, serviciul estonian de securitate internă, KAPO, a atribuit serviciilor de securitate ruse un incendiu provocat în august la compania de apărare Milrem Robotics (KAPO). Guvernul german a făcut o atribuire similară în cazul unei drone echipate cu explozibili, găsite pe 4 august în apropierea unor aeronave cargo ucrainene de pe aeroportul Leipzig/Halle (guvernul german).

În fiecare caz, autoritățile au indicat un loc, o dată și presupusul sponsor al atacului. Niciuna dintre declarațiile citate aici nu spune că o livrare către Ucraina a fost pierdută sau întârziată. Până acum, PET nu a precizat niciunul dintre aceste trei elemente.

Cine păzește fabricile

Lipsa acestor informații contează, pentru că protecția împotriva sabotajului ține de fiecare stat. În Danemarca, PET evaluează amenințarea, poliția păzește obiectivele, iar procurorii formulează acuzațiile. După explozia din Polonia, autoritățile au lansat o operațiune specială a poliției pentru paza căilor ferate (Poliția poloneză). Danemarca nu a făcut publice informații comparabile despre obiectivele care trebuie protejate sau despre măsurile luate.

Tăcerea are consecințe și dincolo de Danemarca. Dacă evaluarea PET este corectă și Rusia vizează producția destinată frontului din Ucraina, obiectivele au legătură cu efortul de război al Kievului la fel de mult ca și cu economia daneză. Partenerii care depind de această producție nu pot evalua riscul pe baza informațiilor făcute publice de PET.

Cazurile din Polonia și Estonia justifică luarea în serios a avertismentului PET, dar nu confirmă acte de sabotaj în Danemarca. Pe baza informațiilor disponibile public, PET a prezentat o evaluare credibilă a amenințării, nu o evidență a unor atacuri comise pe teritoriul danez. PET și guvernul danez datorează publicului o explicație despre operațiunile care au trecut de la supraveghere la atac și despre eventualele efecte asupra livrărilor destinate Ucrainei.