Produsele europene, avantaj la achizițiile publice

Comisia Europeană a propus la 9 septembrie un regulament privind achizițiile publice, care le-ar oferi cumpărătorilor publici din UE instrumente opționale pentru a favoriza furnizorii europeni (Comisia Europeană). Textul înlocuiește trei directive cu un singur regulament, aplicabil direct în toate cele 27 de state membre. După cum am relatat săptămâna trecută, când proiectul a apărut în presă (To Brief), propunerea mută centrul de greutate de la atribuirea contractelor pe baza celui mai mic preț către evaluarea calității. Deocamdată, regulile nu se schimbă: regulamentul trebuie aprobat de Parlamentul European și de Consiliul UE, unde negociază guvernele naționale, înainte să devină obligatoriu.

Puteri opționale, alegeri cu efecte concrete

Propunerea pune la dispoziția autorităților un set de instrumente, fără să le oblige să le folosească. Acestea ar putea să restricționeze participarea furnizorilor din țări care nu garantează accesul companiilor europene la propriile licitații sau să impună ca o proporție minimă a bunurilor incluse într-o ofertă să provină din UE (proiectul de regulament, Politico). Un primar francez ar putea exclude un producător chinez de autobuze, în timp ce un spital finlandez ar putea să nu aplice deloc aceste criterii.

Linia de demarcație este trasată de acordurile comerciale. Țările al căror acces la achizițiile publice europene este garantat prin acordurile Organizației Mondiale a Comerțului sau prin tratate bilaterale cu UE, precum SUA, Japonia și Norvegia, și-ar păstra drepturile actuale. Companiile din state fără asemenea acorduri, între care China și India, s-ar putea confrunta cu restricții (The Guardian, proiectul de regulament). Autoritățile poloneze nu ar putea însă favoriza companiile poloneze în detrimentul celor germane, deoarece normele pieței unice interzic în continuare discriminarea între statele membre.

Comisia Europeană ar primi separat o putere mai extinsă: ar putea impune restricții obligatorii dacă stabilește că o țară terță exclude sistematic companiile europene de la propriile licitații. Beijingul a răspuns deja la o variantă mai restrânsă a acestei politici. După ce Bruxelles-ul a limitat în 2025 accesul operatorilor chinezi la licitațiile pentru dispozitive medicale, în baza Instrumentului pentru achiziții publice internaționale, China a introdus restricții reciproce pentru furnizorii din UE (Crowell). Precedentul arată că riscul represaliilor comerciale este concret.

Praguri de calitate, fără garanții pentru angajați

Raportul optim între preț și calitate ar deveni criteriul standard pentru atribuirea contractelor, iar calitatea ar trebui să reprezinte cel puțin 30 % din punctajul evaluării și minimum 50 % în serviciile cu utilizare intensivă a forței de muncă, precum curățenia și paza (EU Perspectives, proiectul de regulament). Aceste ponderi nu impun însă protecții pentru angajați. Confederația sindicală italiană CGIL susține că textul ar putea slăbi Codul contractelor publice adoptat de Italia în 2023, care obligă ofertanții să indice contractul colectiv de muncă aplicabil și să demonstreze că oferă protecții echivalente (Il Fatto Quotidiano). Întrucât un regulament european prevalează asupra legislației naționale, rămâne de stabilit dacă Italia și-ar putea păstra cerințele mai stricte. Confederația Europeană a Sindicatelor le-a cerut Parlamentului și Consiliului să introducă în text garanții obligatorii pentru angajați (ETUC).

Guvernele nu și-au ales încă tabăra

Comisarul Stéphane Séjourné susține că autoritățile puteau și până acum să privilegieze calitatea, dar evitau să o facă de teama litigiilor, și vrea ca primarii să răspundă politic pentru alegerile lor în materie de achiziții (Le Monde). Camera de Comerț a Germaniei consideră că cerințele privind producția locală ar trebui folosite numai ca ultimă soluție, deoarece pot majora prețurile și provoca represalii (DIHK). Nouă state membre, printre care Suedia, Cehia, Finlanda și Irlanda, avertizau în decembrie 2025 că politicile ample de preferință europeană ar putea afecta concurența (Euronews). Avertismentul precedă însă această propunere, iar niciun guvern nu s-a angajat oficial să o susțină sau să i se opună.

În cadrul procedurii legislative ordinare, Parlamentul European și Consiliul UE trebuie să convină asupra aceluiași text final. În Consiliu este necesară o majoritate calificată: cel puțin 15 dintre cele 27 de guverne, reprezentând minimum 65 % din populația UE, trebuie să voteze pentru (Parlamentul European). Niciuna dintre instituții nu a început încă să-și formeze poziția de negociere. Înaintea votului, dezbaterea va depinde probabil de o problemă practică: cine verifică dacă bunurile dintr-o ofertă provin într-adevăr din UE și cine suportă costul atunci când preferința pentru furnizorii europeni duce la prețuri mai mari?

Comisia Europeană a propus posibilitatea unei preferințe europene, nu obligația de a o aplica. Parlamentul și guvernele naționale vor decide acum dacă Europa va avea o regulă comună pentru achiziții sau doar un meniu de opțiuni pe care autoritățile îl pot ignora. Niciuna dintre cele două instituții nu și-a dezvăluit încă poziția.