Acordul auto UE-China depinde de o prognoză nepublicată

UE și China au convenit la Beijing, pe 9 octombrie, să „tempereze” exporturile chineze de mașini hibride către Europa. Niciuna dintre părți nu a publicat un număr de mașini, o dată de la care s-ar aplica acordul sau o metodă de verificare (conferința de presă a Comisiei Europene, Ministerul chinez al Comerțului). Singura estimare privind amploarea acordului vine de la Bruxelles: comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, spune că livrările vor scădea cu mai mult de jumătate, dar le compară cu o prognoză privind exporturile în absența unui acord, nu cu vânzările de astăzi (conferința de presă a Comisiei Europene, Politico).

O reducere față de o prognoză, nu față de vânzările actuale

În prima relatare am prezentat anunțul acordului (To Brief). După două zile de discuții, Šefčovič a ajuns la o înțelegere cu ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao, pe care a descris-o drept o primă etapă (conferința de presă a Comisiei Europene). Comunicatul comun al Beijingului vorbește despre o înțelegere privind comerțul cu mașini hibride „în conformitate cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului”, dar nu menționează nicio țintă de reducere (Ministerul chinez al Comerțului). Ambele părți confirmă că există o înțelegere, însă numai Bruxellesul a avansat o cifră.

Întrebat dacă „mai mult de jumătate” se referă la vânzările actuale sau la cele din trecut, Šefčovič a invocat evoluția importurilor în următorii patru ani, în cazul în care politicile ar rămâne neschimbate. El a spus că acordul ar putea preveni exporturi de „câteva milioane” de mașini față de acest scenariu (conferința de presă a Comisiei Europene). Scenariul de referință, adică estimarea a ceea ce s-ar întâmpla fără acord, stabilește sensul afirmației. Dacă prognoza presupune o creștere rapidă, livrările chineze de hibride ar putea continua să urce și totuși să rămână mult sub acel nivel. Comisia nu a publicat nici prognoza, nici ipotezele pe care se bazează, astfel că nimeni din afara instituției nu poate verifica cifra.

De ce hibridele au scăpat de taxe

Din octombrie 2024, mașinile chinezești propulsate exclusiv de motoare electrice sunt supuse unor taxe suplimentare de până la 35,3 % (Regulamentul de punere în aplicare al UE 2024/2754). Aceste taxe compensatorii, menite să contrabalanseze subvențiile acordate de alte state, nu se aplică mașinilor care au și motor cu combustie. Hibridele au un astfel de motor. Un hibrid obișnuit combină motorul pe benzină cu o baterie mică, încărcată de mașină; un hibrid plug-in are o baterie mai mare, care se încarcă la priză.

Vânzările de hibride plug-in arată cât de repede au intrat producătorii chinezi pe această piață. Potrivit asociației producătorilor auto ACEA, mărcile chineze au reprezentat 2 % din vânzările europene de hibride plug-in în 2024 și 25 % în prima jumătate a anului 2026. Cifrele se referă la marca mașinii, nu la țara în care a fost produsă. În plus, înțelegerea nu precizează încă ce mașini ar intra sub incidența unui eventual plafon.

Cine ar putea câștiga și cine ar putea plăti

Fabricile europene care produc modele rivale ar putea primi comenzi în plus dacă plafonul va limita efectiv importurile. Stellantis, de exemplu, asamblează versiunile hibride și plug-in ale modelului Citroën C5 Aircross la Rennes, în Franța (Stellantis). Nu există însă estimări privind numărul de vânzări care s-ar putea muta acolo sau locurile de muncă pe care le-ar aduce. Hildegard Müller, președinta asociației germane a industriei auto VDA, a numit acordul un prim semnal pozitiv, dar a spus că efectele lui pot fi evaluate doar după ce se cunosc condițiile (Tagesschau).

Cumpărătorii ar avea de pierdut doar dacă plafonul ar fi suficient de jos încât să reducă efectiv importurile. În acest caz, concurența mai slabă ar diminua presiunea asupra mărcilor de a oferi reduceri. Un plafon sub nivelul prevăzut de prognoză, dar peste volumul actual, ar permite importurilor să crească în continuare; exportatorii sau dealerii ar putea suporta o parte din cost prin marje mai mici. Până la stabilirea unui plafon, orice estimare privind prețurile ar fi o presupunere.

Forma juridică a acordului ar putea decide cât va dura. Regulile Organizației Mondiale a Comerțului privind măsurile de salvgardare, adică protecția comercială de urgență, interzic guvernelor să ceară restricții voluntare la export, prin care un exportator promite să livreze mai puțin (Acordul OMC privind măsurile de salvgardare). O promisiune a Chinei de a „tempera” exporturile pare, la prima vedere, apropiată de acest tip de restricție, astfel că instrumentul juridic ales de Bruxelles contează. Šefčovič nu a spus ce mecanism intenționează să folosească (Politico).

Liderii UE vor vedea pentru prima dată parametrii planului pe 15 octombrie (conferința de presă a Comisiei Europene). Ambele guverne confirmă existența unei înțelegeri, dar termenii ei nu sunt încă stabiliți. Nu există un plafon de export publicat, iar reducerea estimată la peste jumătate nu poate fi verificată fără acces la prognoza Comisiei. După ce liderii vor analiza planul, Šefčovič trebuie să facă publice două cifre: prognoza pentru scenariul fără acord și plafonul propriu-zis.