UE schimbă doi oligarhi pe sancțiuni de trei ani

Ambasadorii UE ar fi convenit, pe 22 septembrie, să prelungească pentru trei ani, în loc de șase luni, una dintre listele de sancțiuni ale blocului comunitar împotriva Rusiei (EFE/Unitel, Il Foglio). În schimb, ar urma să fie eliminați de pe listă doi miliardari, Mikhail Fridman și Alisher Usmanov. Niciuna dintre modificări nu are încă forță juridică. Dacă eliminările vor fi adoptate, menținerea sechestrului asupra activelor celor doi va depinde de statul în care se află acestea.

Ce este în vigoare

Lista îi include pe cei acuzați că subminează integritatea teritorială a Ucrainei și reprezintă unul dintre regimurile de sancțiuni instituite de UE împotriva Rusiei. Cadrul juridic se bazează pe două acte. O decizie de politică externă stabilește persoanele incluse pe listă și le interzice accesul în UE (Decision 2014/145/CFSP). Un regulament separat, Regulamentul 269/2014, face înghețarea activelor obligatorie pentru toate băncile și companiile din Uniune.

Acordul ambasadorilor nu modifică niciunul dintre cele două acte. Consiliul UE, în care miniștrii celor 27 de guverne adoptă formal deciziile, trebuie să le modifice pe amândouă și să le publice în Jurnalul Oficial, publicația juridică a Uniunii. Miercuri dimineață, To Brief nu identificase niciun act publicat care să consacre termenul de trei ani sau eliminarea celor doi oligarhi. Până la publicarea unui astfel de act, lista rămâne valabilă prin prelungirea provizorie de șapte zile, adoptată pentru a evita expirarea ei (To Brief).

Cum a devenit un veto monedă de schimb

Prelungirea listei necesită unanimitate, astfel încât un singur guvern o poate bloca (Article 31 TEU). Fiecare termen-limită devine astfel o sursă de presiune. Slovacia și-a retras prima consimțământul. Ulterior, Franța a cerut eliminarea lui Usmanov, potrivit informațiilor furnizate de patru diplomați citați de Euronews.

Letonia a folosit același drept de veto pentru a bloca ambele eliminări (To Brief). Acordul relatat sugerează că Riga și-a retras între timp obiecția.

Franța a invocat securitatea națională, fără să precizeze însă ce interes ar fi în joc. Delegația franceză a vorbit despre o „problemă specifică de securitate națională”, au declarat diplomații pentru Euronews. Pe 17 septembrie, un jurnalist a întrebat Ministerul de Externe de ce dorește Franța eliminarea lui Usmanov de pe listă. Purtătorul de cuvânt a răspuns că negocierile din Consiliu sunt confidențiale (France Diplomatie). Lipsa explicațiilor i-a determinat pe diplomați să speculeze existența unei înțelegeri ascunse, fără ca vreo documentație să susțină aceste teorii (EUobserver).

Cei doi au fost tratați ca un singur pachet, deși parcursul lor în instanță este diferit. Tribunalul General al UE a anulat, în aprilie 2024, includerea inițială a lui Fridman pe listă, considerând că probele erau insuficiente, și a menținut sancțiunea împotriva lui Usmanov în februarie 2024 (CURIA, T-301/22, CURIA, T-237/22). Dacă va fi pusă în aplicare, înțelegerea l-ar elimina pe Usmanov de pe listă în pofida unei decizii judecătorești care a confirmat sancțiunea. Parisul a cerut acest rezultat, dar nu a explicat public motivele.

Ce se întâmplă cu activele după eliminarea de pe listă

O sancțiune europeană obligă toate băncile din toate statele membre să înghețe activele persoanei vizate. O măsură națională se aplică doar pe teritoriul statului care o adoptă. Legea sancțiunilor din Letonia permite guvernului de la Riga să impună propriile înghețări de active și interdicții de intrare (Latvian sanctions law). Aceste măsuri ar fi obligatorii pentru băncile letone, nu însă și pentru o bancă germană sau italiană care deține aceleași active.

Italia reprezintă situația opusă. Înghețarea, în 2022, a unor vile din Sardinia asociate lui Usmanov s-a bazat pe includerea sa pe lista UE, iar până acum nu a fost identificat un ordin italian separat (Il Foglio). După intrarea în vigoare a eliminării, Roma probabil nu ar mai avea temeiul juridic pentru a menține vilele sub sechestru. Germania se află într-o poziție intermediară. O instanță din Frankfurt a decis în iunie că autoritățile nu au demonstrat că Usmanov controlează iahtul Dilbar, iar acesta rămâne reținut doar datorită apelului aflat pe rol (taz).

Ce aduce prelungirea pe termen mai lung

Un termen de trei ani le-ar oferi băncilor și companiilor mai multă predictibilitate. Ar elimina, de asemenea, numeroasele termene la care un guvern poate amenința întreaga listă cu blocarea. Consiliul ar putea modifica în continuare sancțiunile între aceste termene, iar persoanele incluse pe listă ar putea contesta deciziile în instanță. S-ar reduce însă numărul momentelor obligatorii în care toate cele 27 de guverne trebuie să fie de acord pentru menținerea celorlalte nume.

Consiliul trebuie acum să publice actul juridic înainte ca oricare dintre aceste modificări să producă efecte. Parisul trebuie să explice motivele de securitate națională pe care până acum a refuzat să le facă publice. Dacă eliminarea lui Usmanov va intra în vigoare, menținerea activelor sale sub sechestru nu va mai fi decisă la nivelul UE, ci va depinde de legislația statului în care acestea se află.