Europa are gaz, la €103 în decembrie

Operatorii rețelelor europene estimează că vor exista suficiente gaze pentru o iarnă obișnuită. Contractul la termen pentru gaz livrat în decembrie s-a tranzacționat ultima dată vineri la 103,505 euro pe megawatt-oră, potrivit ecranului cu cotații întârziate al ICE. Costul real vine din înlocuirea transporturilor care nu mai ajung din Golf și se transmite în momente diferite către fabrici și gospodării.

Cotația este pentru Dutch TTF (Title Transfer Facility), hubul olandez de tranzacționare ale cărui contracte la termen stabilesc prețul de referință al gazului în Europa. Un astfel de contract este o înțelegere prin care gazul va fi cumpărat mai târziu, la un preț stabilit astăzi. Tranzacția de vineri arată, așadar, cât costă gazul cu livrare în decembrie. Nu indică prețul plătit acum de fiecare cumpărător, pentru că mulți și-au fixat costurile mai devreme.

Pragul de 100 de euro a fost depășit prima dată pe 28 octombrie, când contractul cu scadența în noiembrie l-a atins pentru scurt timp în timpul tranzacțiilor, pentru prima dată din decembrie 2022 (Reuters). Am relatat atunci despre această evoluție (To Brief). Cele două cotații se referă la contracte diferite, deci arată că prețurile s-au menținut ridicate, nu că au crescut cu o anumită valoare.

De ce absența gazului din Golf costă Europa

Problema începe cu livrările care au fost oprite. Edison, un importator italian, spune că QatarEnergy a prelungit până la sfârșitul lui decembrie perioada de forță majoră, care suspendă legal obligațiile de livrare pentru evenimente aflate în afara controlului companiei. Edison mai spune că 38 dintre transporturile sale au fost afectate din aprilie și că a înlocuit 27 dintre ele (Edison). Comunicatul nu precizează cât au costat înlocuirile.

Europa cumpără direct din Qatar o parte relativ mică din gaz. În 2025, aproximativ 8 % din importurile UE de GNL (gaz natural lichefiat, transportat cu nave) au provenit de acolo, dar prin strâmtoarea Ormuz trece în mod normal aproape o cincime din comerțul mondial cu GNL (ENTSOG). GNL se tranzacționează pe o piață globală. Când dispar transporturile din Golf, cumpărătorii europeni și asiatici licitează pentru navele rămase, iar prețul mai mare îi afectează și pe cei care nu au avut niciodată un contract cu Qatar.

ACER, agenția UE a autorităților de reglementare în domeniul energiei, a constatat că vara trecută nu au ajuns în UE volume semnificative de GNL din Qatar. Agenția estimează că prețurile mai mari au adăugat 18–33 mld. euro la factura UE pentru gaze în vara lui 2026, pentru aceeași cantitate de gaz. Cheltuielile suplimentare au venit, așadar, din preț, nu din cumpărarea unei cantități mai mari (ACER).

Depozitele oferă o anumită protecție, dar nivelul rezervelor diferă de la o țară la alta. La 1 noiembrie, depozitele subterane din UE erau pline în proporție de 74,68 %. Germania era la 61,17 %, iar Italia la 91,05 % (GIE). Fiecare procent raportează stocurile unei țări la propria capacitate de depozitare, deci arată cât de pline sunt depozitele, nu câte săptămâni de încălzire pot acoperi. Autoritatea germană de reglementare consideră scăzut riscul imediat pentru aprovizionare, dar avertizează că rezervele ar putea ajunge la un nivel redus până la sfârșitul iernii (Bundesnetzagentur).

Cine plătește și când

Gospodăriile rareori plătesc direct prețul afișat pe ecran. Furnizorii își acoperă riscul de preț cumpărând gaz cu luni înainte, pentru a fixa costul, iar mulți oferă contracte cu tarif fix. De aceea, o scumpire pe piața angro ajunge cu întârziere în facturi; în aproximativ o treime dintre economiile zonei euro, decalajul este de șapte până la 12 luni (BCE). Gospodăriile cu tarife fixe resimt scumpirea la reînnoirea contractului. Cele cu tarife indexate, ale căror facturi urmăresc un preț de referință publicat, o simt mai repede.

Franța arată cum se transmit variațiile prin tarife indexate. Autoritatea de reglementare a energiei, CRE, a majorat cu 6,6 % la 1 noiembrie prețul lunar de referință. Pentru contractele legate de acest indicator, majorarea adaugă aproximativ 12 euro la factura medie din noiembrie și reflectă prețurile angro din septembrie (CRE). Scumpirea de la sfârșitul lui octombrie se va vedea abia în actualizările lunare următoare și numai dacă prețurile rămân ridicate.

Fabricile cu contracte legate de piață resimt scumpirea mai repede. În jurul orașului Castellón, centrul industriei spaniole de plăci ceramice, gazul a asigurat 90 % din energia sectorului în 2025. Asociația sectorială ASCER a avertizat că producția ar putea scădea și că s-ar putea pierde locuri de muncă (Castellón Plaza).

Gaze suficiente, la un preț mai mare

ENTSOG, asociația operatorilor rețelelor de gaze din Europa, estimează că o iarnă obișnuită poate fi acoperită chiar dacă oferta de GNL rămâne limitată. Într-o iarnă rece, cu puține transporturi disponibile, modelul său lasă neacoperite 12 % din cererea de gaze (ENTSOG). Este rezultatul unui test de stres, nu o prognoză privind raționalizarea gazului.

Potrivit ipotezelor ENTSOG, Europa are suficiente gaze pentru o iarnă obișnuită, dar plătește mai mult pentru ele. Suplimentul a ajuns deja la miliarde de euro în timpul verii, potrivit estimării ACER. Există însă o rezervă importantă: într-o iarnă rece, propriul model al operatorilor indică un deficit de gaz, nu doar facturi mai mari. Dacă prețurile din decembrie se mențin, gospodăriile cu tarife indexate, precum cele din Franța, le vor resimți la următoarele actualizări lunare, iar cele cu tarife fixe, la reînnoirea contractelor.