Inflația zonei euro urcă la 3,8%

Înaintea ședinței din 29 octombrie, BCE trebuie să evalueze ce înseamnă pentru dobânzi diferența dintre scumpirea energiei și evoluția lentă a celorlalte prețuri. În septembrie, prețurile de consum din zona euro au fost cu 3,8 % mai mari decât cu un an înainte, față de 3,2 % în august, potrivit estimării preliminare a Eurostat, prima evaluare pentru luna respectivă (Eurostat). Este cel mai ridicat ritm din septembrie 2023 (CNBC). Energia s-a scumpit abrupt, în timp ce restul coșului de consum a înregistrat schimbări mici.

Datele pentru zona euro confirmă cifrele naționale publicate săptămâna trecută: costurile cu carburanții au împins inflația din Germania, Franța, Italia și Spania peste așteptări (To Brief).

Energia s-a scumpit abrupt, restul coșului a urcat lent

Energia reprezintă aproximativ 9 % din coșul de bunuri și servicii urmărit de Eurostat. În septembrie, prețurile din această categorie au fost cu 18,8 % mai mari decât cu un an înainte, după o creștere de 14,3 % în august (Eurostat). Categoria include și electricitatea, gazele și combustibilul pentru încălzire, nu doar benzina și motorina.

Scumpirea diferă de la o țară la alta: inflația energiei a ajuns la 14,9 % în Germania și la 22,3 % în Italia (Destatis, Istat). Familiile care cheltuiesc o parte mai mare din buget pe transport și încălzire resimt scumpirea mai puternic decât arată media zonei euro.

Economiștii urmăresc și inflația de bază, un indicator care exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul, ale căror prețuri fluctuează cel mai mult. Astfel, încearcă să vadă dacă presiunile asupra prețurilor se extind. Inflația de bază a urcat ușor, la 2,5 %, față de 2,4 % în august (Eurostat).

Semnalul din servicii

În interiorul inflației de bază, serviciile merită urmărite îndeaproape. Tunsul, mesele la restaurant și reparațiile depind în mare măsură de costul salariilor. Dacă lucrătorii obțin majorări salariale pentru a compensa facturile mai mari la energie, iar firmele transferă apoi aceste costuri în prețuri, apare ceea ce economiștii numesc un efect de runda a doua.

Inflația serviciilor a urcat de la 3,0 % la 3,2 % în septembrie (Eurostat). Datele pentru o singură lună nu arată dacă salariile sunt cauza creșterii, iar cifrele nu includ informații despre salarii. Bert Colijn, economistul-șef al ING, a declarat că inflația era încă determinată în principal de energie, dar că presiunile mai ample se intensifică dacă energia rămâne scumpă (Yahoo Finance). În septembrie, experții BCE estimau că inflația de bază va atinge un vârf de 2,8 % în 2027 (proiecțiile BCE).

Cine ar resimți o nouă majorare a dobânzii

BCE a majorat deja dobânda de referință o dată: pe 10 septembrie a crescut cu 0,25 puncte procentuale rata facilității de depozit, până la 2,50 % (BCE). Aceasta este dobânda pe care BCE o plătește băncilor pentru banii depuși peste noapte. Ea oferă un reper pentru dobânzile la care băncile se împrumută între ele, care influențează apoi costul creditelor pentru clienți.

Cât de repede ajunge o majorare la o familie depinde de tipul creditului ipotecar. La creditele cu dobândă variabilă, rata se actualizează la datele prevăzute în contract, adesea o dată la câteva luni sau anual. În mare parte din zona euro, aceasta este legată de Euribor, rata la care băncile se împrumută între ele, care se mișcă odată cu dobânda BCE.

Finlanda și Franța se află la capete opuse ale acestui spectru. În mai, 95 % dintre creditele ipotecare finlandeze erau legate de Euribor (Banca Finlandei). O familie din Finlanda ar vedea rata lunară crescând la următoarea actualizare a dobânzii. În Franța, peste 99 % dintre creditele ipotecare au dobândă fixă (Banca Franței). Proprietarii care au deja un credit și-ar păstra rata stabilită la semnarea contractului, iar majorarea s-ar resimți mai ales la împrumuturile noi.

Datele preliminare arată o scumpire abruptă a energiei și o creștere mică a inflației de bază, deși și serviciile s-au scumpit ceva mai repede. O majorare a dobânzilor frânează împrumuturile și cheltuielile în timp, dar schimbă puțin prețul carburanților sau al încălzirii, stabilit în principal pe piețele globale de energie. Dacă BCE majorează dobânzile pe 29 octombrie, mulți debitori finlandezi ar plăti mai mult la următoarea actualizare a creditului ipotecar, în timp ce șoferii nu ar vedea prea curând o ieftinire a carburanților (calendarul BCE).