Planul de €54 miliarde al Franței, incomplet

Franța susține că are nevoie de economii de 54 de miliarde de euro pentru a-și reduce deficitul la 5 % din PIB în 2027 (La Dépêche). Guvernul nu a identificat însă reduceri de cheltuieli sau majorări de taxe care să însumeze 54 de miliarde de euro. A indicat doar o parte din măsuri. Restul provine dintr-un punct de plecare mai prost și din erodarea discretă, prin inflație, a veniturilor plătite angajaților și pensionarilor. Așa cum am arătat când pachetul a fost anunțat (To Brief), Adunarea Națională fragmentată nu îi oferă guvernului o majoritate sigură pentru adoptarea măsurilor.

Cum au devenit 30 de miliarde 54 de miliarde

Discuțiile guvernamentale anterioare se concentrau pe aproximativ 30 de miliarde de euro. La acel moment, deficitul estimat în scenariul în care guvernul nu schimba nimic era de circa 5,7 % din PIB. Echipa premierului Lecornu estimează acum că acesta va depăși 6,5 % (Comisia Europeană, Ministerul Bugetului). Raportat la o economie franceză de aproximativ 2.900 de miliarde de euro (Eurostat), punctul de plecare mai prost explică cea mai mare parte a diferenței dintre 30 și 54 de miliarde de euro. Guvernul nu a publicat o explicație detaliată, pe fiecare măsură, a acestei creșteri.

Guvernul prognozează pentru 2027 o creștere reală a PIB-ului de 1 % și o inflație de 1,8 % (Ministerul francez al Economiei). Ipoteza privind inflația contează. Pensiile franceze sunt indexate prin lege în funcție de prețuri, astfel că înghețarea lor economisește statului suma cu care veniturile ar fi crescut în condiții normale. O parte din „efortul” bugetar constă în a lăsa scumpirile să reducă valoarea reală a pensiilor.

Pensionarii și angajații din sectorul public suportă cele mai clare costuri

Cea mai importantă măsură identificată pentru gospodării îi vizează pe pensionari și ar urma să aducă aproximativ 6 miliarde de euro (Le Monde). Parlamentul va trebui să aleagă între două instrumente cu efecte foarte diferite. Prima variantă este înghețarea pensiilor sau indexarea lor sub rata inflației, ceea ce ar reduce venitul real al tuturor pensionarilor. A doua ar elimina deducerea fiscală de 10 % aplicată veniturilor din pensii, concentrând costul asupra celor care au venituri suficient de mari pentru a plăti impozit (LCP). Aceeași sumă poate fi obținută prin două măsuri care distribuie foarte diferit povara.

Pentru funcționari, guvernul propune înghețarea valorii punctului de indice, baza monetară comună pentru calcularea salariilor din sectorul public. Economia estimată este de aproximativ 2 miliarde de euro (La Dépêche). Pentru angajați, măsura înseamnă o scădere a salariilor în termeni reali: veniturile rămân neschimbate, în timp ce guvernul estimează că prețurile vor crește cu 1,8 %.

În cazul companiilor, suprataxa temporară aplicată marilor firme scade de la aproximativ 8 miliarde de euro la 5 miliarde de euro (Ministerul Bugetului). Marile companii ar plăti astfel mai mult decât dacă taxa ar fi eliminată complet, dar mai puțin decât plătesc în prezent. Guvernul contabilizează drept economie diferența față de scenariul în care taxa ar înceta integral. Între timp, apărarea primește încă 6,4 miliarde de euro (Le Monde). Structura planului este clară: măsurile de reducere a cheltuielilor, identificate concret, îi vizează pe pensionari și angajații din sectorul public, în timp ce povara fiscală asupra companiilor se reduce.

Cred piețele acest plan?

La 18 septembrie, diferența dintre costurile de împrumut ale Franței și Germaniei pentru obligațiunile pe zece ani a ajuns la 100 de puncte de bază, adică un punct procentual, pentru prima dată din 2012 (Boursorama/Reuters, Borsa Italiana). Acest ecart, care arată dobânda suplimentară cerută de investitori pentru riscul politic și bugetar al Franței față de Germania, se lărgește de câteva luni. Curtea de Conturi a Franței estimează că stabilizarea efectivă a ponderii datoriei în PIB ar necesita un deficit apropiat de 2,8 % din PIB (Curtea de Conturi). Ținta de 5 % încetinește deteriorarea finanțelor publice, dar nu o oprește.

Procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene obligă Franța să coboare deficitul sub 3 % din PIB, în conformitate cu traseul stabilit prin recomandările Consiliului. Bruxelles-ul poate scoate la iveală diferența dintre promisiunea guvernului și planul concret. Nu poate însă strânge voturile parlamentarilor francezi necesare pentru a o închide.

Proiectele de buget trebuie depuse la 30 septembrie, urmând să fie evaluate de Haut Conseil des finances publiques, organismul independent care verifică dacă estimările guvernului sunt coerente. Acesta va fi primul test real. Până atunci, Franța a anunțat o țintă de deficit și o listă parțială de măsuri ale căror costuri cele mai clare cad asupra pensionarilor și angajaților din sectorul public. O mare parte din cele 54 de miliarde de euro nu a fost încă detaliată. O parte reprezintă pur și simplu efectul inflației, contabilizat drept măsură bugetară.