Taxele respinse din bugetul Franței revin marți

Comisia pentru finanțe a Adunării Naționale a Franței a respins vineri, 9 octombrie, partea de venituri a bugetului pe 2027, cu 31 de voturi la 3 și 2 abțineri (LCP, Assemblée nationale). Votul nu a schimbat nicio lege. Potrivit articolului 42 din Constituție, plenul dezbate proiectul inițial al guvernului, nu versiunea comisiei (Légifrance). Planul fiscal al premierului Sébastien Lecornu revine, așadar, intact în dezbatere, care începe în această săptămână.

Comisia pentru finanțe este un grup mai restrâns de deputați care examinează bugetul înaintea plenului. Timp de trei zile, membrii săi au modificat partea de venituri, apoi au respins propria versiune amendată. Doar partidul lui Emmanuel Macron, Ensemble pour la République, a susținut-o. Ceilalți deputați au votat împotrivă din motive opuse: unii contestau taxele guvernului, alții amendamentele adăugate de comisie (Franceinfo). După cum am relatat vineri, voturile împotrivă au exprimat un refuz, nu susținerea unui buget alternativ (To Brief).

Pe cine ar viza taxele guvernului

Prima măsură contestată îi vizează pe pensionari. În Franța, aceștia pot deduce din venitul impozabil 10 % din pensie, până la un plafon stabilit pentru fiecare gospodărie fiscală. Guvernul vrea să reducă plafonul de la 4.439 la 3.000 de euro. Astfel, venitul impozabil ar crește pentru gospodăriile a căror deducere depășește noua limită, în practică cele cu pensii mai mari. Guvernul estima că măsura ar aduce aproximativ 1,4 mld. euro (amendment I-CF196).

A doua măsură îi vizează pe cei care nu pot munci din cauza bolii sau a unei accidentări. Angajații care primesc anumite indemnizații pentru boli de lungă durată ar plăti impozit pe venit pentru jumătate din aceste sume, iar victimele accidentelor de muncă ar plăti impozit pentru o parte mai mare din despăgubiri. Proiectul estima veniturile obținute astfel la 963 mil. euro (Capital).

Comisia le-a eliminat pe amândouă. Eliminările nu se regăsesc în proiectul guvernului: ambele măsuri revin în textul inițial, iar pentru a le elimina din nou este nevoie de un vot separat în plen.

Miniștrii susțin că amendamentele comisiei, luate împreună, ar fi mărit deficitul. David Amiel, ministrul responsabil de conturile publice, estimează impactul la 8 mld. euro față de proiectul guvernului (Le Figaro). Philippe Juvin, din partidul Les Républicains și raportorul bugetului în comisie, estimează costul la 9,6 mld. euro. În acest caz, deficitul ar ajunge la aproximativ 5,35–5,4 % din PIB, față de ținta guvernului de 5 % (Capital).

Nu există o analiză publică ce explică diferența dintre cele două estimări. Ambele se referă, în plus, la un pachet de amendamente care nu mai există. Costurile devin reale doar dacă deputații votează din nou aceste amendamente.

Ce se decide pe 20 octombrie

Dezbaterea proiectului de lege 3210 începe marți, 13 octombrie, iar votul asupra părții de venituri este programat pentru 20 octombrie (Assembly dossier). Dacă Adunarea respinge această parte, legea bugetară consideră întregul proiect respins în primă lectură, înainte ca deputații să ajungă la cheltuieli (budget framework law).

Socialiștii au amenințat că vor depune o moțiune de respingere preliminară, prin care proiectul ar fi respins înainte de începerea dezbaterii (Le Monde). Les Républicains vor reduceri mai mari ale cheltuielilor, dar se opun unor noi costuri pentru pensionari, ceea ce îi pune în conflict cu plafonul deducerii.

Dacă Parlamentul nu ajunge la o decizie, articolul 47 îi permite guvernului să pună bugetul în vigoare prin ordonanță, un act care intră în vigoare fără un vot final, dar numai după 70 de zile fără o decizie (Légifrance). Ministrul economiei, Roland Lescure, a declarat duminică că ar prefera să evite această cale, deși a numit-o o „plasă de siguranță” (La Croix).

Bruxellesul nu stabilește taxele Franței, dar îi cere să respecte o traiectorie bugetară. Franța se află în procedura de deficit excesiv, mecanismul UE aplicat țărilor cu un deficit de peste 3 % din PIB, care obligă guvernul să urmeze un plan convenit de reducere a acestuia (Council of the EU). Pe 8 octombrie, miniștrii de finanțe din zona euro i-au cerut Parisului să adopte un buget care să liniștească investitorii (Reuters).

Votul de vineri spune mai puțin decât sugerează diferența mare dintre voturile pentru și cele împotrivă. Deputații au respins compromisul comisiei fără să cadă de acord asupra unei alternative, iar plenul ar putea vota diferit aceleași măsuri. Dacă plafonul deducerii pentru pensionari și impozitarea indemnizațiilor pentru boală sunt respinse din nou, povara se mută de la pensionari și angajații bolnavi înapoi asupra deficitului. Miniștrii lui Lecornu vor trebui să le prezinte deputaților măsuri alternative cu un impact bugetar calculat înainte de 20 octombrie, fiindcă o promisiune generală de economii nu poate înlocui veniturile pe care guvernul le-a cuantificat deja în euro.