Franța se împrumută la 4,93 %

În ziua în care guvernul francez a prezentat un buget care prevede înghețarea salariilor din sectorul public și a majorității pensiilor, investitorii au cerut un randament de 4,93 % pentru a împrumuta Franța până în noiembrie 2036. La licitația din 1 octombrie, randamentul a fost peste nivelul de 4,23 % obținut la vânzarea aceleiași obligațiuni pe 3 septembrie (tabelul licitației publicat de Reuters). Franța a vândut toate titlurile scoase la licitație.

Agenția franceză pentru administrarea datoriei a atras în total 11,999 mld. euro, iar ofertele investitorilor au depășit volumul pus în vânzare (tabelul licitației publicat de Reuters, Le Monde). Piața a absorbit emisiunea, dar la un cost mai mare.

Ce costă, de fapt, un randament mai mare

Obligațiunea de stat este un împrumut acordat statului, cu plăți stabilite dinainte. Când investitorii vând obligațiuni deja emise, prețul lor scade, iar cumpărătorii care intră atunci își fixează un randament mai mare. Randamentul este măsura câștigului obținut de cumpărător (BCE) și indică prețul la care se împrumută statul în acel moment.

Acest preț se aplică doar banilor noi. Obligațiunile emise deja de Franța își păstrează plățile stabilite inițial. Costul mai ridicat se reflectă treptat în buget, pe măsură ce statul emite datorie nouă și înlocuiește obligațiunile ajunse la scadență.

Guvernul estimează că plata dobânzilor va crește de la 79,2 mld. euro în 2026 la 91,2 mld. euro în 2027 (guvernul francez). O singură licitație nu stabilește această sumă, care acoperă împrumuturile și refinanțările din întregul an. Ea arată însă costul la care se face acum refinanțarea.

Presiune globală, cu un cost suplimentar pentru Franța

Franța nu a fost singura țară afectată. Randamentul obligațiunilor americane pe zece ani a ajuns la aproximativ 5,34 % pe 1 octombrie, cel mai ridicat nivel din 2002. Reuters a legat vânzările de obligațiuni la nivel global de datoriile publice mari și de valul de titluri noi care a ajuns pe piață (explicația Reuters). Aceeași presiune ridicase deja costurile de împrumut ale Belgiei și Portugaliei cu câteva zile înainte (To Brief).

Franța a plătit totuși mai mult decât țările vecine. Într-o fotografie a pieței realizată de LSEG în acea zi, randamentul obligațiunilor franceze pe zece ani era de 4,9501 %, față de 3,6179 % pentru Germania: o diferență de aproximativ 133 de puncte de bază (sutimi de punct procentual). Randamentul era și peste cel al Italiei, de 4,7171 % (CNBC). Diferența față de Germania, numită spread, este reperul folosit de obicei pentru a compara costurile de împrumut cu cele ale statului considerat etalon în zona euro.

Spreadul trebuie însă interpretat cu grijă. El crește dacă randamentele franceze urcă, dar și dacă cele germane scad. În acea zi, obligațiunile germane s-au apreciat în pofida tendinței generale, deoarece investitorii le-au cumpărat ca plasament de refugiu (dpa-AFX). Fotografia pieței arată că Franța plătea atunci mai mult decât Germania și Italia, dar nu și cât din creșterea randamentelor din acea zi îi revenea exclusiv Franței.

Cine suportă costul banilor mai scumpi

Ministrul de finanțe Roland Lescure a spus că poziția Franței pe piețe este solidă (declarația lui Lescure). Licitația îi susține afirmația într-un sens restrâns: statul a vândut toate obligațiunile oferite și a primit mai multe oferte decât avea nevoie. Costul împrumuturilor rămâne însă ridicat, iar fiecare euro plătit în plus ca dobândă intră în competiție cu alte cheltuieli publice. Guvernul estimează că datoria va ajunge la 121,7 % din PIB — valoarea tuturor bunurilor și serviciilor produse într-un an — în 2027 (AFP).

Proiectul de buget urmărește să reducă deficitul — diferența dintre cheltuielile și veniturile statului într-un an — de la 5,4 % din PIB, cât se estimează pentru 2026, la 5 % în 2027. Printre măsuri se numără înghețarea salariilor din sectorul public și a majorității pensiilor (relatarea Reuters despre buget). Numai pensionarii ar urma să contribuie cu o economie estimată la 5,5 mld. euro, potrivit AFP. Potrivit France 24, Înaltul Consiliu pentru Finanțe Publice, organismul independent de supraveghere bugetară al Franței, ar fi apreciat că reducerea planificată este limitată în raport cu efortul necesar pentru stabilizarea datoriei (France 24).

Beneficiază creditorii care împrumută statul în condițiile actuale: cumpărătorii noi își fixează randamente mai mari, în timp ce valoarea de piață a obligațiunilor deținute deja de investitori a scăzut.

Franța a vândut obligațiuni pe 1 octombrie, când împrumuturile noi s-au scumpit. Costul suplimentar va ajunge treptat în buget, cu fiecare titlu emis sau refinanțat. În același timp, proiectul prezentat în acea zi le cere angajaților din sectorul public și pensionarilor să accepte restricții, iar organismul independent de supraveghere consideră că planul este prea modest pentru a stabiliza datoria.