Groenlanda decide tranzitul forțelor SUA

Tratatul de apărare din 1951 permite deja Statelor Unite să construiască instalații și să desfășoare activități militare în zone convenite din Groenlanda. La 22 septembrie, Donald Trump, premierul danez Mette Frederiksen și premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen au semnat la New York un amendament la tratat (Reuters, ABC News). Documentul desemnează Narsarsuaq și Mestersvig drept noi „zone de apărare”, în care tratatul permite activități militare americane. Nu precizează însă efective, buget sau data deschiderii acestora (Acordul semnat). Acordul clarifică în schimb circulația: forțele americane primesc drepturi permanente de tranzit prin Groenlanda, dar folosirea noilor amplasamente va necesita în continuare acordul groenlandez.

Tranzit liber, fără aprobare de fiecare dată

După intrarea în vigoare a amendamentului, forțele, vehiculele, navele și aeronavele guvernamentale ale SUA vor putea circula liber între zonele de apărare, pe uscat, pe mare și pe calea aerului. Aeronavele guvernamentale vor putea survola și ateriza oriunde în Groenlanda, iar navele vor avea acces subacvatic în apele teritoriale (textul publicat de Danemarca). Niciun zbor sau voiaj nu va mai necesita o nouă aprobare a celor trei guverne.

Analiștii nu sunt de acord asupra amplorii schimbării. Tratatul din 1951 permitea deja SUA să construiască instalații, să staționeze forțe și să opereze în zone convenite (textul din 1951). O analiză norvegiană, articol cu articol, identifică totuși o extindere reală a drepturilor de aterizare și de acces subacvatic (Samfunn og politikk).

Baza existentă va beneficia cel mai direct. Baza Spațială Pituffik, din nord-vestul insulei, asigură deja avertizarea privind rachetele și supravegherea spațială (Forțele Spațiale ale SUA), iar amendamentul permite Washingtonului să-și modernizeze și să-și extindă activitățile acolo. Preambulul menționează posibilul scut antirachetă „Golden Dome”, dar Reuters nu a găsit un buget, efective sau un calendar asociate proiectului (Reuters).

Unde Groenlanda mai poate refuza

Cele două amplasamente desemnate nu au încă un plan concret. Narsarsuaq este un aeroport civil din sud, construit pe locul unui fost aerodrom american. Mestersvig este un punct logistic izolat, pe coasta de est. Cele trei guverne trebuie să convină în continuare asupra dimensiunii fiecărei zone și a activităților permise acolo (Acordul semnat).

Pentru orice altă zonă de apărare, procedura începe cu o propunere scrisă care precizează amplasamentul, dimensiunea, activitățile planificate și măsurile de limitare a impactului local. Propunerea este analizată de un comitet comun al celor trei guverne. Dacă acesta nu ajunge la un acord în 90 de zile, discuțiile urcă la nivelul miniștrilor adjuncți și apoi la cel al miniștrilor (textul Ministerului danez de Externe). Clauza publicată nu aprobă automat nicio propunere, indiferent de etapă. Dacă negocierile se blochează, nu se înființează o zonă nouă, iar Nuuk poate refuza.

Regula consimțământului arată unde afirmația lui Trump despre „control permanent” (Casa Albă) depășește prevederile acordului. Amendamentul nu are dată de expirare, deci caracterul permanent este real (textul Ministerului danez de Externe). Controlul este însă împărțit: atât zonele noi, cât și instalarea unor forțe sau echipamente ale unui stat din afara NATO necesită acordul tuturor celor trei părți (textul publicat de Danemarca).

Danemarca și Groenlanda s-au angajat, de asemenea, să se asigure că o Groenlandă independentă în viitor rămâne în NATO și preia acest aranjament (textul Ministerului danez de Externe). Angajamentul îi obligă doar pe semnatari. O Groenlandă independentă ar fi un stat nou, care și-ar decide singur alianțele.

Ce li se cere parlamentarilor să aprobe

Acordul nu intră în vigoare până când Danemarca și Groenlanda nu își încheie procedurile parlamentare și nu notifică Washingtonul printr-o notă diplomatică (guvernul danez). Presa locală identifică legislativul danez drept Folketing și pe cel groenlandez drept Inatsisartut (n-tv). Nielsen a prezentat acordul drept o garanție pentru autodeterminarea Groenlandei (To Brief).

Guvernele europene au salutat acordul, fără să ofere forțe militare proprii. Cancelarul german Friedrich Merz a lăudat o soluție despre care a spus că respectă dreptul internațional și consolidează NATO (guvernul german). Pe 27 septembrie, britanicul Andy Burnham și norvegianul Jonas Gahr Støre au salutat acordul, dar nu au anunțat desfășurarea de forțe sau finanțarea unor activități în Groenlanda (guvernul britanic). Deocamdată, securitatea acestei porțiuni a flancului arctic al NATO rămâne în sarcina celor trei guverne.

După intrarea în vigoare, amendamentul va permite aeronavelor și navelor americane să tranziteze Groenlanda fără o nouă aprobare a celor trei guverne, în timp ce folosirea celor două amplasamente desemnate va necesita acordul acestora. Analiștii contestă cât de mult extind noile drepturi de circulație prevederile tratatului din 1951. În orice caz, parlamentarii groenlandezi le-ar aproba înainte ca cineva să fi precizat ce activități vor găzdui Narsarsuaq și Mestersvig. Guvernul lui Nielsen trebuie să-i ofere Inatsisartut această explicație înaintea votului.