Ungaria păstrează veto-ul, Ucraina se pregătește

Ungaria le-a permis Ucrainei și Republicii Moldova să înceapă pregătirile pentru următoarea etapă a negocierilor de aderare la UE, păstrându-și însă dreptul de a bloca deschiderea ei oficială. Pe 7 octombrie, ambasadorii UE au convenit să le invite pe cele două țări să-și prezinte pozițiile de negociere pentru două noi clustere, după ce Budapesta a încetat să mai blocheze acest pas (European Pravda, Kyiv Independent). Ungaria condiționează în continuare acordul pentru deschiderea propriu-zisă de adoptarea de către parlamentul de la Kiev a unei legi privind școlile minorităților, care nu a fost încă votată (Euronews).

Ce au aprobat ambasadorii

Negocierile de aderare la UE sunt împărțite în blocuri tematice, numite clustere. Înainte de deschiderea unuia dintre ele, Comisia Europeană evaluează cât de bine se aliniază legislația țării candidate la regulile UE, iar guvernele statelor membre aprobă evaluarea. Ordinea de zi a reuniunii ambasadorilor de miercuri prevedea tocmai aprobarea pentru clusterele 2 și 3, care acoperă piața unică și competitivitatea economică (ordinea de zi a Consiliului).

Aprobarea le permite instituțiilor UE să le ceară țărilor candidate să-și prezinte pozițiile, dar nu înseamnă că negocierile au început. Deschiderea unui cluster necesită o decizie separată a guvernelor și o reuniune oficială cu țara candidată. Ordinea de zi arată doar ce urmau să aprobe ambasadorii. Despre ce au convenit efectiv au relatat diplomați UE citați de presă, deoarece nu a fost publicat niciun text al deciziei.

Proiectul de lege așteptat de Budapesta

Cererea Ungariei privește școlarizarea etnicilor maghiari din regiunea ucraineană Transcarpatia, iar nemulțumirea Budapestei precedă disputa actuală. Comisia de la Veneția, organismul de experți în drept constituțional al Consiliului Europei, a criticat reforma educației din Ucraina din 2017, considerând că aceasta restrângea predarea în limbile minorităților (Comisia de la Veneția). Guvernul premierului Péter Magyar, succesorul lui Viktor Orbán, semnalase încă de la începutul săptămânii că era dispus să-și atenueze poziția (To Brief).

Răspunsul Kievului este un proiect de lege care ar acorda un statut special școlilor în care predarea se face în principal într-o limbă minoritară, precum maghiara. Proiectul a fost înregistrat în Rada, parlamentul Ucrainei, pe 1 octombrie și până pe 7 octombrie nu fusese încă supus votului (fișa proiectului de lege din Rada, textul proiectului). Ministrul de externe Anita Orbán a salutat proiectul. Reuters, citând doi diplomați UE, a relatat că Ungaria urma să renunțe la opoziția față de cele două clustere după adoptarea lui de către Rada (Reuters).

Așa se explică de ce Budapesta a cedat în privința acestui pas, dar nu și a următorului. Faptul că țările candidate își redactează pozițiile nu costă nimic Ungaria. Pârghia sa rămâne la deschiderea formală, iar acolo și-a păstrat veto-ul.

Moldova așteaptă votul de la Kiev

Moldova a suportat consecințele unei dispute care nu-i aparținea. Celelalte guverne au refuzat să avanseze dosarul Chișinăului separat de cel al Ucrainei, astfel că țara a așteptat în timp ce Budapesta și Kievul își disputau pozițiile (Euronews). Miercuri, viceprim-ministra Cristina Gherasimov a declarat că Moldova primise invitația Irlandei, care prezidează în prezent Consiliul UE, unde sunt reprezentate guvernele statelor membre. Ea a descris invitația drept o pregătire pentru deschiderea oficială la o conferință ulterioară (Moldpres).

Calendarul este strâns, dar depinde de alte decizii. Diplomații au indicat data de 12 octombrie pentru convenirea pozițiilor comune ale UE, adică poziția pe care cele 27 de guverne o vor susține în negocieri. Data depinde de un vot prealabil în Rada. Diplomații au menționat și reuniunea miniștrilor și a reprezentanților țărilor candidate, programată la Luxemburg pe 13 octombrie, când clusterele ar urma să fie deschise oficial (Kyiv Independent).

Fiecare dintre aceste etape cere acordul unanim al celor 27 de guverne. Cadrul de negociere al Ucrainei, documentul care stabilește regulile discuțiilor de aderare, prevede că Consiliul UE decide în unanimitate deschiderea fiecărui cluster, la propunerea Comisiei Europene. Unanimitatea înseamnă că un singur guvern poate bloca decizia (cadrul de negociere). Prin urmare, Ungaria nu are nevoie de o procedură nouă pentru a opri deschiderea: trebuie doar să nu-și dea acordul.

Ungaria nu a cedat nimic ce nu poate retrage. A acceptat etapa pregătitoare, și-a păstrat veto-ul asupra deschiderii oficiale și a lăsat progresul Moldovei să depindă de un vot într-un parlament asupra căruia Chișinăul nu are nicio influență. Dacă Rada adoptă proiectul privind școlile în zilele următoare, ambele țări candidate ar putea obține deschiderea celor două clustere în cursul săptămânii. Dacă votul se amână, Moldova va fi amânată odată cu Ucraina, din motive care nu țin de propriile reforme.