Atacurile asupra centralelor electrice din Kyiv blochează armistițiul

Rachetele și dronele rusești au ucis cinci persoane la Kiev și au rănit alte 36, într-un atac început în seara de 13 octombrie, a anunțat poliția orașului (Kyiv police). Cel puțin 600.000 de persoane au rămas fără electricitate, potrivit președintelui Volodimir Zelenski (Zelenskyy). Cu două zile înainte, Donald Trump anunțase că armistițiul energetic intrase în vigoare, însă un oficial de la Casa Albă l-a descris drept o propunere pe care Rusia încă o analiza: aceasta ar putea viza mai întâi atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești, urmând ca ulterior să includă centralele și rețelele electrice (Axios).

Printre ținte s-au numărat centralele de cogenerare din Kiev, care produc atât electricitate, cât și agent termic pentru sistemul centralizat de încălzire. Pe măsură ce se apropie iarna, aceste centrale sunt esențiale pentru ca locuințele să aibă și lumină, și căldură.

O postare, nu un acord

Pe 11 octombrie, Trump a scris că un „ARMISTIȚIU ENERGETIC” intrase imediat în vigoare și că ambele părți conveniseră asupra lui (Trump). Postarea nu preciza termenii, nu enumera obiectivele protejate și nu stabilea nici o procedură de începere, nici un mecanism de verificare a încălcărilor.

Moscova nu a acceptat propunerea. Pe 14 octombrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că domeniul armistițiului nu fusese stabilit și că discuțiile continuau (Kyiv Independent). Zelenski consideră noile atacuri o încălcare, la fel cum a făcut după lovirea unei centrale din Kiev (To Brief). Părțile nu au prezentat un text, o oră de începere sau un mecanism de monitorizare convenite de comun acord, așa că nu există dovezi că armistițiul a intrat vreodată în vigoare și putea fi încălcat.

Cât valorează rafinăriile

Oferta Kievului este reciprocă: Ucraina ar opri atacurile asupra rafinăriilor și instalațiilor rusești de motorină dacă Rusia ar înceta să lovească sistemul energetic ucrainean. Campania împotriva rafinăriilor este una dintre puținele modalități prin care Kievul poate impune costuri economice direct în Rusia, ceea ce o transformă într-un atu la negocieri.

De aceea contează atât de mult ordinea măsurilor. Dacă prima etapă ar acoperi doar rafinăriile, Kievul și-ar abandona atuul în timp ce centralele și stațiile electrice ucrainene ar rămâne vulnerabile. Ucraina insistă, prin urmare, ca orice pauză să includă și rețeaua electrică.

Washingtonul ar putea avea propriul mijloc de presiune. Oficialii europeni au declarat pentru Financial Times că reprezentanți ai SUA au avertizat Kievul și capitalele europene asupra unei posibile consecințe (Financial Times). Potrivit acestor oficiali, Washingtonul ar putea limita informațiile de intelligence pe care le transmite Ucrainei și ar putea întârzia livrările de arme americane plătite de aliați, dacă Ucraina nu încetează atacurile asupra rafinăriilor.

Washingtonul nu a confirmat această relatare. Nu a apărut niciun ordin de întrerupere a fluxului de informații sau de oprire a unei livrări de arme. Dacă informația se confirmă, avertismentul ar arăta că Washingtonul vrea ca Ucraina să renunțe mai întâi la atacurile asupra rafinăriilor.

Europa face presiuni, dar deciziile sunt în mâinile altora

Guvernele europene au susținut o pauză care să protejeze rețeaua electrică. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, a spus că Berlinul nu vede semne că Rusia ar accepta propunerea, invocând reluarea atacurilor și victimele acestora (MDR). Înaintea celui mai recent atac, președintele francez Emmanuel Macron ceruse un armistițiu obligatoriu pentru ambele părți (Élysée).

La Roma, premierul Giorgia Meloni a susținut în Senat o oprire reciprocă a atacurilor, iar majoritatea sa a adoptat o rezoluție prin care angajează guvernul să facă presiuni diplomatice pentru o pauză imediată (Sky TG24). Meloni a susținut și că Europa are nevoie de un reprezentant la negocieri, cu mandat din partea tuturor celor 27 de guverne ale UE (Italian Senate). Un astfel de emisar ar putea reprezenta întregul bloc la masa negocierilor, în loc ca fiecare capitală să facă presiuni separat asupra Washingtonului.

Propunerea ei reflectă locul în care se iau acum deciziile. Washingtonul și Moscova stabilesc termenii, iar Kievul decide dacă își oprește atacurile și poate refuza un acord care vizează doar rafinăriile. Guvernele europene pot face presiuni, pot finanța și pot formula obiecții. Unele dintre armele despre care se spune că Washingtonul ar amenința să întârzie sunt plătite de aliați, însă niciun guvern european nu negociază textul acordului.

Trump a anunțat armistițiul înainte ca Washingtonul, Moscova și Kievul să fi convenit ce urma să acopere. Rusia a continuat apoi să lovească obiective energetice ucrainene, iar Kremlinul spune în continuare că domeniul armistițiului nu este clar. Relatările potrivit cărora Washingtonul face presiuni asupra Kievului să renunțe la atacurile asupra rafinăriilor nu au fost confirmate. Ele indică totuși care concesie a fost cerută mai întâi.