Dunărea scăzută expune cumpărătorii de energie

Ambele reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă vor rămâne oprite până când Dunărea va permite funcționarea în siguranță, a anunțat operatorul Nuclearelectrica la 11 octombrie, fără să indice o dată pentru repornire (Nuclearelectrica). Anunțul nu reduce suplimentar energia disponibilă în rețea, ci prelungește oprirea începută în vară. Costul este suportat mai întâi de companiile care cumpăraseră în avans energia centralei.

Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie, iar Unitatea 2 i s-a alăturat la 13 august (Unitatea 1, Unitatea 2). Un studiu privind aprovizionarea cu energie electrică a României în perioada 2020–2025 estima capacitatea netă a celor două unități la aproximativ 1,3 GW (studiul de adecvanță). Capacitatea netă este puterea pe care o centrală o poate livra în rețea după ce își acoperă propriul consum. Cifra este o estimare folosită în planificare; nu arată câtă energie a lipsit într-o anumită zi.

De ce are nevoie de apă și un reactor oprit

Oprirea reactorului întrerupe reacția în lanț, dar combustibilul continuă să degaje căldură reziduală, produsă de substanțele radioactive, pe care pompele trebuie să o evacueze. Nuclearelectrica spune că ambele unități se află în stare de oprire sigură, cu funcțiile de securitate menținute (Nuclearelectrica). Petre Min, care conduce centrul de răspuns al autorității de reglementare nucleară CNCAN, a declarat că reactoarele oprite au în continuare nevoie de apa Dunării și că echipele direcționau mai multă apă către priza centralei (HotNews).

Nivelul apei se apropie de limita de funcționare. La 10 octombrie, Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a raportat la Cernavodă o cotă de −259 cm, cu trei centimetri peste pragul de −262 cm, sub care pompele de răcire nu mai pot capta apa în mod fiabil (Agerpres). Valorile negative indică distanța față de un reper fix, nu o adâncime negativă.

Pentru a ridica nivelul apei, ANAR a dispus eliberarea unui debit suplimentar de 20 de metri cubi pe secundă din acumularea Iezer, între 10 și 18 octombrie (Mediafax). Am relatat despre această deversare când a început (To Brief). Nu a fost publicată încă nicio măsurătoare care să arate câtă apă ajunge la pompele centralei.

O cotă mai ridicată nu ar reporni singură reactoarele. Pragul de −262 cm arată doar dacă pompele pot capta apa. Decizia de repornire depinde de evaluarea operatorului privind condițiile de siguranță, iar acesta nu a publicat nicio valoare de referință în acest sens (Nuclearelectrica). Nici revenirea nivelului Dunării nu pare iminentă: la 7 octombrie, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a spus că prognozele nu indicau o creștere susținută a debitului în următoarele zece zile (Digi24).

Cine plătește pentru energia care lipsește

Alimentarea cu energie a continuat și fără centrală. Datele publice ale operatorului de rețea Transelectrica arătau o producție nucleară nulă la 11 octombrie, iar energia eoliană, cea solară și importurile au acoperit diferența; importurile nete, adică energia cumpărată din străinătate minus cea vândută, au avut o medie de 446 MW în acea zi (Solar Industry).

Presiunea cade asupra cumpărătorilor. Nuclearelectrica își vânduse în avans producția către furnizori de energie și mari consumatori. Ulterior, compania a emis notificări de forță majoră pentru unele contracte, prin care declară că evenimente aflate în afara controlului său o împiedică să livreze (BVB). Cumpărătorii au în continuare nevoie de energie, așa că trebuie să găsească singuri surse de înlocuire.

Bușoi a estimat la aproximativ 900 MW puterea contractată care trebuie înlocuită. Potrivit acestuia, cumpărătorii o procură de pe piața pentru ziua următoare, unde se organizează licitații pentru livrarea din ziua următoare, sau, la orele de vârf, o importă din țări vecine precum Bulgaria, uneori la prețuri mult peste cele din contractele inițiale (Digi24). Cifra nu reprezintă o a doua oprire, ci partea din producția lipsă de la Cernavodă care fusese deja vândută.

Anunțul din 11 octombrie prelungește lipsa de producție, fără să o amplifice (Nuclearelectrica). Cât timp situația continuă, cumpărătorii care au primit notificări de forță majoră trebuie să achiziționeze energia de pe piața liberă și să suporte orice diferență față de prețul contractelor inițiale (BVB). Gospodăriile vor resimți costul doar dacă furnizorii îl transferă în facturi, în funcție de contracte și de durata perioadei cu nivel scăzut al Dunării. Bușoi a respins zvonurile despre o scumpire cu 50 % a facturilor, dar se așteaptă la presiuni semnificative dacă oferta rămâne restrânsă (Jurnalul).