Dunărea scăzută amenință 20% din energia României

La Cernavodă, pe cursul inferior al Dunării, debitul fluviului este de circa 1.600 de metri cubi pe secundă, sub 40 % din nivelul normal pentru luna iulie (Digi24, Bloomberg). Reactoarele nucleare produc electricitate, dar funcționează și ca instalații termice: căldura rămasă după generare trebuie preluată de apa pompată prin sistemele de răcire. Când nivelul fluviului scade prea mult, pompele nu mai pot funcționa în condiții de siguranță. Reactoarele sunt oprite, iar din sistem dispare o sursă stabilă de energie cu emisii reduse, care produce indiferent de vânt sau soare.

România a declarat la 31 iulie stare de alertă în sectorul energetic pentru luna august. Este o măsură tehnică pentru funcționarea sistemului energetic, nu o stare de urgență constituțională (Mediafax). Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că seceta ar putea pune în pericol aproximativ 20 % din producția națională de electricitate (RRI, Agerpres). Intervalul cel mai fragil este între 20:00 și 23:00, când producția solară scade, iar consumul gospodăriilor rămâne ridicat.

Problema nu este doar românească. Centrala Paks din Ungaria și-a redus producția la jumătate. Kozlodui, în Bulgaria, este sub monitorizare specială. După cum am scris săptămâna trecută (To Brief), valul de căldură dusese deja la oprirea Unității 1 de la Cernavodă. Între timp, presiunea asupra sistemului a crescut.

Barje scufundate pentru salvarea unui reactor

Unitatea 1 de la Cernavodă a fost deconectată pe 28 iulie. Ministerul Energiei a avertizat că forțarea pompelor de răcire la debite atât de scăzute putea provoca avarii care ar fi cerut reparații de până la un an (Agerpres). Unitatea 2 a trecut printr-o analiză tehnică în noaptea de 30 iulie și a rămas conectată, dar sub monitorizare strictă (Curs de Guvernare, Romania Insider).

Pentru ca ultimul reactor rămas în funcțiune să poată continua să producă, Bolojan a alocat 7 mil. lei din fondul de rezervă al Guvernului pentru lucrări de urgență la o bifurcație a fluviului din amonte, astfel încât debitul să fie redirecționat spre bazinul de captare al centralei. Autoritățile au discutat inclusiv scufundarea unor barje metalice pentru a împinge curentul principal spre instalație (Adevărul, Digi24). România modifică fizic o porțiune de fluviu pentru a menține în funcțiune un reactor nuclear.

Același fluviu, aceeași constrângere

Ungaria este într-o situație mai dificilă. La Paks, cota Dunării a ajuns pe 30 iulie la -122 cm, un minim record (kormany.hu). Până pe 31 iulie, o unitate fusese oprită, iar alta funcționa la jumătate din capacitate, ceea ce a coborât producția centralei la circa jumătate din capacitatea totală. Operatorul MVM a avertizat că o oprire completă ar putea deveni inevitabilă în câteva zile (MVM Paks, HVG).

Kozlodui, centrala nucleară bulgară răcită tot cu apă din Dunăre, continua să funcționeze, dar activase regulile speciale pentru operare la niveluri scăzute ale fluviului. Ministrul Energiei, Iva Petrova, a contactat Serbia pentru gestionarea debitelor prin complexul hidroenergetic Porțile de Fier, aflat în amonte (24 Chasa). Separat, Verbund, cel mai mare producător hidro din Austria, a raportat că seceta i-a redus producția la 68 % din plan (Kleine Zeitung). Apa scăzută lovește simultan producția nucleară și hidroenergia.

Cine plătește când energia ieftină dispare

Când energia nucleară iese din sistem, este înlocuită de surse mai scumpe. România se aștepta la un vârf de consum de circa 7.300 MW, față de doar 4.000-4.300 MW produși intern, și importa deja seara aproximativ 1.700 MW, în principal din Bulgaria (Profit.ro, EUAlive). România a trecut din poziția de exportator de energie în cea de importator.

Câștigă centralele pe gaz și operatorii de baterii, care pot vinde în orele de deficit. Pierd operatorii nucleari, prin venituri mai mici. Furnizorii care au contracte cu preț fix pentru gospodării trebuie să cumpere energie de înlocuire mai scumpă de pe piața angro. Analiștii Portfolio din Ungaria au estimat că înlocuirea producției de la Paks prin importuri ar putea majora deficitul comercial al țării, adică diferența dintre cât plătește Ungaria în exterior pentru energie și cât încasează din exporturi, cu până la 1 % din PIB (Portfolio). Bolojan le-a cerut gospodăriilor din România să folosească mașinile de spălat și boilerele după ora 23:00 (Mediafax).

Riscul nu este o pană generalizată imediată. Problema este că mai multe țări pierd în același timp energie ieftină și ajung apoi să caute sprijin la vecini afectați de aceeași scădere a Dunării. Prognozele indică o coborâre suplimentară a debitelor, spre 1.500 m³/s la Cernavodă și -130 cm la Paks până pe 3 august (RRI, kormany.hu). Barjele de urgență și mutarea consumului în afara vârfului pot cumpăra zile, nu săptămâni. Seceta de vară poate scoate acum din funcțiune energie stabilă cu emisii reduse în mai multe piețe electrice conectate simultan, iar planificarea rețelelor europene nu reflectă încă pe deplin această realitate.