România doboară două drone; navele așteaptă în larg

Diferența dintre spațiul aerian controlat de România și apele din larg stabilește până unde poate interveni Bucureștiul fără acordul aliaților. Pe 17 octombrie, avioane F-16 românești au doborât două drone de atac cu motor cu reacție deasupra Mării Negre. Prima a fost distrusă la 18:01, la două minute după ce a intrat în spațiul aerian românesc (MApN). România a putut acționa singură pentru că dronele au pătruns în spațiul său aerian. Protejarea navelor comerciale aflate mai departe de coastă, unde mai multe vase au fost lovite la începutul săptămânii, depinde de o decizie pe care aliații României nu au luat-o încă.

Detectate din timp, doborâte după ce au intrat în spațiul aerian

Potrivit Ministerului Apărării, radarele românești au detectat un grup de ținte aeriene la aproximativ 120 de kilometri est de Insula Șerpilor, îndreptându-se spre sud-vest. Două avioane F-16 se aflau în misiune de poliție aeriană, patrula permanentă care supraveghează spațiul național pe timp de pace. Au decolat la 17:43 și erau deja în aer când prima dronă a pătruns în spațiul românesc (Kyiv Independent).

Ministerul a anunțat că a doua dronă a fost distrusă la 18:05 (MApN). Într-o actualizare, le-a identificat pe amândouă drept drone de atac din familia Geran (MApN), un tip pe care Rusia îl folosește împotriva Ucrainei. Tipul dronei nu arată cine a lansat-o, iar România nu a făcut public nici punctul de lansare, nici ținta vizată.

Delimitarea contează: potrivit Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, România controlează spațiul aerian de deasupra mării teritoriale, fâșia de apă cea mai apropiată de coastă. Piloții au tras deasupra apei, dar apărau teritoriul național. Radarele au detectat dronele, avioanele erau deja în poziție, iar piloții au deschis focul numai după ce acestea au intrat în spațiul aerian românesc.

Navele dincolo de granița maritimă

Navele comerciale atacate săptămâna aceasta se aflau în afara acestei zone. Navigau în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei, unde statul de coastă are drepturi asupra pescuitului și resurselor fundului mării, dar nu controlează spațiul aerian de deasupra. Deasupra mării teritoriale, un pilot român are autoritatea clară să intervină împotriva unei drone. În larg, navele nu au o garanție comparabilă.

Ministerul nu a spus că dronele de vineri se îndreptau spre nave și nicio informație publicată nu le leagă de atacurile anterioare. Acestea nu au fost atribuite public nimănui (To Brief). Președintele Nicușor Dan a confirmat că atacurile au fost executate cu drone, dar nu a acuzat Rusia, deși o sursă militară anonimă din NATO a făcut-o (Reuters). La 15 octombrie, Franța a declarat că nu atribuise atacurile și că așteaptă rezultatele investigațiilor (Ministerul francez de Externe).

Până acum, reacția aliaților s-a limitat la declarații și schimb de informații. La 16 octombrie, Consiliul European, forul în care se reunesc liderii statelor membre pentru a stabili direcția politică a UE, a condamnat atacurile și a cerut restabilirea navigației în siguranță, fără să creeze o forță de escortă (Consiliul European). NATO Shipping Centre transmite avertizări echipajelor navelor comerciale, dar nu le asigură protecția (NATO).

Până acum, guvernele nu au indicat cine a comis atacurile și nu au anunțat misiuni de escortă. Din informațiile publice nu reiese că lipsa unei atribuiri ar explica absența escortelor. Oficialii nu au oferit motive pentru niciuna dintre aceste poziții.

Cine decide ce urmează

Ministrul de Externe Oana Țoiu spune că România a cerut o discuție dedicată apărării Mării Negre în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, unde guvernele NATO iau decizii împreună, pentru 20 octombrie (Politico). În acest for se poate lua decizia pe care Bucureștiul nu o poate lua singur. România poate ordona decolarea avioanelor pentru apărarea spațiului aerian deasupra mării teritoriale. O misiune cu nave de război sau avioane pentru protejarea transportului maritim în larg ar presupune ca aliații să angajeze forțe și să își asume riscuri.

Vineri, România a doborât două drone după ce au intrat în spațiul său aerian, iar radarele le detectaseră din timp. Echipajele navelor aflate mai departe de coastă au, deocamdată, condamnarea liderilor UE și un canal NATO de informare. Niciun guvern nu și-a asumat până acum o misiune de protejare a acestor nave. Miniștrii reuniți pe 20 octombrie vor decide dacă situația se schimbă.