România riscă blocaje la €2.84bn

România a depus vineri a cincea cerere de plată din PNRR, prin care solicită 2,84 mld. euro pentru 75 de jaloane și ținte asumate în fața Comisiei Europene (Digi24, Agerpres). Suma anunțată nu înseamnă însă bani virați automat. Din calculele prezentate de ministrul Dragoș Pîslaru, intrarea netă de numerar ar fi de aproximativ 2,08 mld. euro — 1,65 mld. euro granturi și 433 mil. euro împrumuturi — după scăderea prefinanțării deja primite de România (Mediafax, Știrile ProTV). Și această sumă mai mică depinde de verdictul Comisiei: banii vin doar dacă reformele promise sunt considerate îndeplinite.

Mecanismul de Redresare și Reziliență, fondul post-pandemie finanțat prin datorie comună a UE, funcționează după o regulă simplă: statele sunt plătite după ce demonstrează că au făcut ce au promis, nu în momentul în care trimit cererea (EUR-Lex). România a depus dosarul. Urmează partea care contează: proba.

Două luni pentru verificarea a 75 de jaloane

Comisia Europeană are la dispoziție aproximativ două luni pentru a analiza documentele transmise de România. După aceea, înalți oficiali financiari ai statelor membre au încă patru săptămâni pentru a formula observații înainte ca plata să poată fi făcută (EUR-Lex, IEU Monitoring). Guvernul spune că vrea să încaseze banii în 2026, dar calendarul este strâns. Ghidul Comisiei cere ca toate jaloanele să fie îndeplinite până la 31 august 2026, cererile finale să fie depuse până la sfârșitul lunii septembrie, iar toate plățile să fie finalizate până în decembrie (ghidul Comisiei pentru închiderea mecanismului).

Dacă Bruxellesul găsește jaloane neîndeplinite, poate suspenda o parte din plată. Cazul celei de-a șasea cereri depuse de Spania arată cum funcționează procedura: Madridul a primit 6,234 mld. euro, după ce Comisia a validat 73 de jaloane, dar trei obiective au rămas în așteptare din cauza unor probe insuficiente (RTVE, La Moncloa). Comisia nu respinge neapărat întreaga cerere. De regulă, negociază, suspendă componentele problematice și le deblochează când statul aduce dovezile cerute.

Cărbunele și legea salarizării

Două dosare din cererea României par mai expuse. Primul ține de cărbune și decarbonizare. Pe 6 august, Comisia a avertizat că va analiza impactul amendamentelor adoptate de Parlament la legea decarbonizării, modificări care ar putea afecta obiectivul de închidere a 710 MW de capacitate pe cărbune — jalon pe care Bruxellesul îl considerase deja îndeplinit (Agerpres).

Al doilea dosar este legea salarizării în sectorul public. Partidele din coaliție nu au ajuns la un acord privind plafoanele salariale, iar legislația trebuie adoptată până la 31 august. Blocajul pune în risc granturi de aproximativ 771 mil. euro (Romania Insider, Antena 3). După cum am arătat acum trei săptămâni, legea salarizării era deja reforma cu cel mai mare risc politic din planul României.

Cine plătește dacă Bruxellesul suspendă banii

Dacă cererea este aprobată integral, România primește bani europeni nerambursabili. Dacă Bruxellesul suspendă o parte din plată, statul trebuie fie să se împrumute pentru a acoperi lipsa banilor, fie să amâne proiecte, fie să taie cheltuieli. Potrivit ZF, randamentele obligațiunilor guvernamentale românești sunt deja peste 6,7 %, ceea ce face scumpă înlocuirea granturilor europene cu împrumuturi de pe piață.

O aprobare completă ar duce granturile efectiv încasate de România la aproximativ 78 % din alocarea totală de 13,57 mld. euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, față de 66 % în prezent (ZF, Mediafax). Perdanții unei eventuale suspendări sunt contribuabilii care acoperă finanțarea mai scumpă și comunitățile care așteaptă spitalele, drumurile sau alte proiecte pentru care granturile au fost promise.

Pentru UE, miza depășește cazul României. Mecanismul a fost finanțat prin datorie contractată în numele tuturor statelor membre (Consiliul UE). Dacă regula „plată după livrare” rezistă presiunii termenelor-limită, contează pentru fiecare țară care garantează acea datorie comună. România nu a deblocat încă 2,84 mld. euro. A trimis un dosar la Bruxelles, iar evaluarea Comisiei, așteptată în jurul lunii octombrie, va arăta cât valorează de fapt.