Guvernul României, contra cronometru bugetar

Parlamentul României a respins, pe 30 septembrie, guvernul propus de Siegfried Mureșan (AFP). A obținut 182 de voturi, față de cele 233 necesare — majoritatea tuturor celor 464 de deputați și senatori, nu doar a celor prezenți (AGERPRES, Euronews România). Este al doilea guvern respins prin vot din iunie, ceea ce îi permite președintelui Nicușor Dan să convoace alegeri anticipate (Observator). Deocamdată, încearcă o nouă nominalizare, în timp ce un guvern interimar conduce țara în perioada pregătirii bugetului.

Cine a blocat guvernul

Mureșan, europarlamentar al PNL, de centru-dreapta, a ajuns la vot fără o majoritate asigurată (To Brief). L-au susținut propriul partid, USR și UDMR, care reprezintă minoritatea maghiară din România. Votul a fost secret, așa că nu se poate ști exact cine l-a susținut. Pozițiile partidelor, însă, erau publice.

PSD a decis rezultatul. Parlamentarii social-democrați au fost în sală, dar nu au votat, în timp ce AUR, partidul naționalist, a lipsit cu totul (AGERPRES, AGERPRES).

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a descris guvernul drept o variantă reconfigurată a cabinetului condus de Ilie Bolojan, acum premier interimar. După vot, a spus că PSD este pregătit să negocieze formarea unui guvern cu o altă direcție economică (Gândul).

PSD a blocat această coaliție și are acum o putere reală de negociere în discuțiile despre următoarea nominalizare a lui Dan. Asta nu înseamnă că este singura cale spre o majoritate. O altă alianță rămâne posibilă, dar până acum nu s-a conturat niciuna.

Dan păstrează în rezervă opțiunea alegerilor

Constituția României îi permite președintelui să dizolve Parlamentul după ce două voturi de învestitură au eșuat și au trecut 60 de zile de la prima încercare. Chiar și atunci, textul spune că președintele „poate” face acest lucru, nu că este obligat (Constituția României).

Politicieni din PNL îi cer să folosească această putere (Euronews România). Ei susțin că Parlamentul a eșuat de două ori să învestească un guvern și că alegerile ar putea aduce o majoritate funcțională.

Deocamdată, Dan a refuzat această variantă. I-a chemat pe liderii partidelor la Palatul Cotroceni luni, 5 octombrie, și a promis că va anunța în acea după-amiază o nouă propunere de premier (HotNews). El argumentează că alegerile ar prelungi cu aproximativ cinci luni perioada de guvernare interimară (Gândul). În acest timp, spune el, banii destinați ambulanțelor și spitalelor ar rămâne în așteptare, fără să poată fi realocați.

Un guvern interimar nu poate face bugetul

Guvernul interimar al lui Bolojan poate lua doar măsurile necesare pentru administrarea treburilor publice. Dacă nu se aprobă un buget nou, se aplică în continuare bugetul anului precedent, astfel încât statul să nu se blocheze (Constituția României).

Continuarea bugetului vechi păstrează cheltuielile la nivelul de anul trecut. Fiecare alocare rămâne neschimbată. Mutarea banilor spre spitale sau stabilirea creșterilor pentru pensii și salarii publice presupun noi decizii de politică bugetară, care depășesc mandatul limitat al unui guvern interimar.

Calendarul este strâns. Proiectul bugetului pentru 2027 trebuie depus în Parlament până la 15 noiembrie (Legea 500/2002). Dacă un premier este învestit la mijlocul lui octombrie, noua coaliție va avea doar câteva săptămâni să transforme acordurile politice în cifre privind cheltuielile și taxele.

De ce urmărește Bruxelles-ul același termen

Deciziile privind cheltuielile sunt și decizii privind deficitul, iar UE are un rol formal în proces. România se află în procedura de deficit excesiv, prin care Bruxelles-ul încearcă să readucă deficitele guvernelor în limitele stabilite de Uniune. Bugetul pe 2027 este momentul în care România trebuie să demonstreze că are un plan credibil de reducere a deficitului.

În august, agențiile de rating au menținut perspectiva negativă pentru România și au avertizat că prelungirea crizei politice ar putea bloca reformele pentru reducerea deficitului (AFP). Un buget întocmit târziu sau de un guvern fără autoritatea de a lua decizii dificile ar însemna, în practică, blocarea acestor reforme.

Dan a ales să evite lunile pe care le-ar consuma alegerile, mizând pe săptămânile necesare pentru o a treia nominalizare. Pariul reușește doar dacă următorul său candidat poate forma o majoritate care să reziste presiunii PSD înainte de termenul bugetului. Dacă nominalizarea eșuează, România va ajunge la termen cu un guvern interimar, incapabil să stabilească noi priorități de cheltuieli, iar principalul argument al lui Dan împotriva alegerilor se va pierde.