Șase guverne cer noi tăieri în bugetul UE

Irlanda, care coordonează negocierile dintre guvernele UE, a propus un buget al Uniunii pentru 2028–2034 de 1.826 de miliarde de euro, sub cele 1.985 de miliarde solicitate de Comisia Europeană (ORF, Consiliul UE). Este un document de negociere, nu un buget adoptat. Germania și încă cinci state consideră că suma rămâne prea mare, dar nu au aceeași poziție asupra programelor care ar trebui să piardă finanțare.

Cancelarul german Friedrich Merz a spus pe 10 octombrie că un buget de această dimensiune nu putea servi drept bază pentru un acord (Guvernul german). Cifrele Irlandei arată de ce e mai ușor să ceri economii suplimentare decât să stabilești de unde să vină.

O parte din diferența dintre cele două totaluri reflectă inflația estimată pentru următorii șapte ani. Calculată în prețurile din 2025, care mențin constantă puterea de cumpărare, propunerea Irlandei este cu 141 de miliarde de euro, adică aproximativ 8 %, sub cea a Comisiei (Consiliul UE, Reuters). Ambele cifre sunt plafoane: stabilesc limita angajamentelor pe care UE le poate asuma pentru programe în acea perioadă, nu reprezintă bani plătiți dintr-o dată.

Agricultura și regiunile pierd cel mai puțin

Irlanda nu a împărțit economiile în mod egal, așa cum am relatat când a fost publicat proiectul (To Brief). Subvențiile agricole și fondurile de coeziune, granturi europene menite să reducă decalajele dintre regiunile mai bogate și cele mai sărace, sunt incluse într-un capitol bugetar care pierde doar 3,4 % (Consiliul UE). Pragul minim garantat pentru sprijinul acordat veniturilor fermierilor rămâne la puțin peste 261 de miliarde de euro, în prețurile din 2025 (CAP Reform).

Alte capitole suportă reduceri mai mari. Cel care include cercetarea, apărarea și alte cheltuieli pentru competitivitate pierde 12,8 %, iar bugetul pentru politica externă pierde 17,4 % (Consiliul UE). În capitolul pentru cercetare și apărare, cele mai mari reduceri vizează două programe. Horizon Europe, programul UE pentru cercetare, scade de la aproximativ 154,9 la 140 de miliarde de euro, iar linia pentru industria de apărare, securitate și spațiu coboară de la aproximativ 115,7 la 100,7 miliarde (Consiliul UE).

Nicio universitate, instituție de cercetare sau companie de armament nu pierde bani acum: este vorba despre plafoane mai mici pentru cheltuielile viitoare. Efectul s-ar vedea ulterior, când universitățile, laboratoarele și furnizorii din domeniul apărării ar concura pentru un buget mai mic, iar mai puține dintre proiectele depuse ar primi finanțare.

Reduceri mai mari, dar de unde?

Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia au cerut economii de „câteva sute de miliarde de euro” (Guvernul danez). Declarația comună nu precizează nici un total nou, nici cum ar fi împărțite reducerile între programe. Nu spune nici dacă economiile ar trebui calculate prin raportare la planul Comisiei sau la cel al Irlandei (Guvernul german). Oricare ar fi reperul, Merz a spus limpede că reducerea propusă de Irlanda nu este suficientă.

Cele șase guverne au însă opinii diferite despre ce ar trebui tăiat. Ministrul danez de finanțe, Peter Hummelgaard, vrea ca sprijinul agricol și banii pentru dezvoltarea regională să ocupe o parte mai mică din buget (DR). Premierul finlandez Petteri Orpo cere și el un buget total mai mic, dar susține că reducerile au apăsat deja prea mult asupra apărării, cercetării și noilor tehnologii. El a salutat menținerea unui prag minim pentru sprijinul agricol (Guvernul Finlandei).

Ambele variante întâmpină opoziție în afara grupului. Pe 2 octombrie, 17 lideri, între care premierul Italiei, Giorgia Meloni, și președintele României, Nicușor Dan, au cerut păstrarea fondurilor pentru agricultură și coeziune (Guvernul sloven). Negociatorii-șefi ai Parlamentului European, Siegfried Mureșan și Carla Tavares, se opun reducerilor deja prevăzute de Irlanda pentru competitivitate și politica externă (Parlamentul European).

Aceste obiecții contează, fiindcă bugetul are nevoie de acordul tuturor guvernelor și de consimțământul Parlamentului European (Tratatul UE, articolul 312). Oricare dintre guverne sau Parlamentul poate bloca acordul final.

Cele șase state au, așadar, de ales între două variante contestate: să reducă fondurile agricole și regionale, pe care le apără 17 guverne, sau să taie mai mult din cercetare și apărare, opțiune respinsă de Finlanda și de Parlament. Merz a respins suma propusă de Irlanda fără să spună ce variantă preferă. Liderii discută bugetul pe 15–16 octombrie (Consiliul European). Dacă cele șase state nu vin cu un total propriu și cu o listă a programelor care ar urma să fie reduse, proiectul Irlandei va rămâne singurul set de cifre de pe masă.