Ucraina promite noi atacuri asupra rafinăriilor rusești

Când scad livrările rusești de motorină, cumpărătorii Rusiei se îndreaptă spre aceleași transporturi pentru care concurează importatorii europeni. În acest context, Volodimir Zelenski i-a spus Reuters, pe 3 octombrie, că Ucraina va intensifica atacurile asupra rafinăriilor rusești ca răspuns la loviturile Moscovei asupra rețelei electrice ucrainene (Arab News). Campania cu drone, aflată deja în desfășurare, primește astfel o justificare declarată: energie contra energiei.

Energie contra energiei

Zelenski își justifică escaladarea prin ceea ce numește o nouă doctrină rusă. Potrivit versiunii sale, Moscova urmărește să pună presiune asupra locuitorilor din Kyiv și din alte orașe, lovind infrastructura energetică, de transport și obiectivele publice de care depind. A spus că serviciile de informații ucrainene dețin documente care dovedesc acest lucru, însă acestea nu au fost făcute publice (Polsat News). „Noua doctrină” este formularea lui Zelenski, nu o politică rusă verificată.

Atacurile invocate de Zelenski au avut loc. În noaptea care a precedat 30 septembrie, rachete și drone rusești au lovit obiective energetice din 11 regiuni. Premierul Serhii Koretskyi a descris atacul combinat drept cel mai amplu asupra rețelei de la încheierea ultimului sezon de încălzire (Hromadske).

Printre ținte s-a numărat centrala termoelectrică Trypilska, de lângă Kyiv. Ministerul rus al Apărării a nominalizat centrala și a afirmat că aceasta deservea obiective din sectorul apărării, o justificare invocată de Moscova, dar nedovedită public (BBC).

Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au început înainte de promisiunea lui Zelenski. În septembrie, surse din industrie au declarat pentru Reuters că rafinăria Syzran și-a oprit procesarea țițeiului după ce o dronă a avariat o instalație care reprezenta 71 % din capacitatea sa (The Moscow Times). Pe 1 și 2 octombrie, Ucraina a indicat drept ținte rafinăria Lukoil din Volgograd și o stație de pompare a petrolului din regiunea Samara. Relatările despre incendii și explozii nu arată însă câtă producție s-a pierdut (Kyiv Independent).

Noutatea este legătura făcută public între cele două campanii: Kyivul prezintă acum producția de combustibili din Rusia drept răspuns la atacurile rusești asupra electricității din Ucraina. Loviturile asupra rețelei au paralizat luna trecută și oțelării ucrainene (To Brief). Interviul nu ne permite să știm dacă amenințarea publică va determina Moscova să se abțină sau să lovească mai puternic.

Cum poate ajunge un incendiu la o rafinărie rusească la pompa din Europa

Efectul s-ar transmite prin piața globală. Dacă Rusia exportă mai puțină motorină, cumpărătorii săi caută transporturi din Statele Unite, Golful Persic sau Asia — aceleași pentru care licitează importatorii europeni. Europa depinde mult de aceste livrări: BNP Paribas estimează că importurile au acoperit 46 % din cererea europeană de motorină în prima jumătate a lui 2026, iar Statele Unite au furnizat 40 % din totalul importurilor (BNP Paribas).

Deocamdată, nimic nu leagă o eventuală mișcare a prețurilor europene de dronele ucrainene. Moscova are și un motiv propriu să exporte mai puțin. Presa de stat rusă a relatat că guvernul a prelungit până la 31 octombrie restricțiile la exportul de motorină și gasoil aplicate producătorilor, pentru a proteja aprovizionarea internă (TASS). Așadar, orice scădere a livrărilor rusești are cel puțin două cauze, pe care datele disponibile nu le permit să fie separate.

Oficialii europeni vorbesc despre o piață tensionată, nu despre penurie. Pe 2 octombrie, Comisia Europeană a declarat că aprovizionarea UE cu motorină este stabilă, deși prețurile sunt ridicate pe o piață globală cu ofertă limitată (European Commission).

Tot pe 2 octombrie, liderii G7 s-au angajat să elibereze până la 100 de milioane de barili de petrol și combustibili în decurs de patru luni și să nu-și limiteze reciproc exporturile de energie (G7 statement). A doua promisiune contează mai ales pentru motorina europeană, fiindcă se referă și la transporturile americane, care acoperă o parte importantă din deficitul de import al Europei. Aceasta este o concluzie rezonabilă pornind de la datele privind importurile; angajamentul nu a fost încă pus la încercare într-o perioadă de presiune.

Politica Ucrainei privind țintele s-a schimbat: odată cu apropierea iernii, Kievul declară că răspunde atacurilor asupra rețelei electrice prin lovituri asupra producției de combustibili din Rusia. Efectul asupra prețurilor europene nu a fost demonstrat. Rusia își limitează deja exporturile de motorină, iar Comisia Europeană spune că aprovizionarea este stabilă. Cea mai simplă interpretare este că loviturile asupra rafinăriilor adaugă un risc pieței tensionate a motorinei, alături de alte cauze care, potrivit dovezilor disponibile, cântăresc cel puțin la fel de mult.