SUA reiau avertizările privind rachetele

Volodîmîr Zelenski spune că Ucraina nu a primit timp de trei zile avertizările americane transmise când Rusia lansează rachete balistice. Apoi, canalul a fost „deblocat de partea americană”, a declarat el (NBC). Europa nu are un sistem comparabil bazat pe sateliți care să acopere această lipsă. Nimeni nu a stabilit public de ce au fost oprite avertizările.

Afirmația lui Zelenski este mai limitată decât au sugerat titlurile apărute după declarația sa. A spus că avertizările fuseseră „blocate pentru o anumită perioadă”, în timp ce informațiile de la serviciile europene și de la alți parteneri continuau să ajungă în Ucraina (același transcript NBC). Nu a precizat datele și nici nu a numit agenția americană implicată.

Reuters a relatat reluarea avertizărilor ca pe o informație furnizată de Zelenski, nu ca pe un fapt confirmat independent (Reuters). Niciun oficial american nu a confirmat întreruperea sau nu i-a precizat cauza. Din declarațiile lui Zelenski nu reiese că ar fi fost oprite toate informațiile furnizate de SUA.

Ce înseamnă lipsa unei avertizări

O alertă de lansare nu poate doborî rachete. Le oferă civililor câteva minute să ajungă la adăpost, iar echipajelor de apărare antiaeriană, timp să se pregătească. Pe 12 octombrie, cinci rachete rusești au lovit Kievul, iar exploziile s-au produs înainte de emiterea alertei de raid aerian (AP). Zelenski nu a dat o dată pentru întreruperea descrisă și nu a legat-o de acel atac. Lovitura arată însă ce pot însemna minutele pierdute.

Există un caz confirmat de avertizare lipsă. În timpul atacului din 13–14 octombrie, un purtător de cuvânt al forțelor aeriene a spus că partenerii nu au avertizat din timp despre primul val de rachete balistice, dar au avertizat despre trei valuri ulterioare (Ukrainska Pravda). Asta confirmă lipsa avertizării pentru un singur val, dar nu explică întreruperea mai largă descrisă de Zelenski.

Un posibil motiv, dar nicio explicație verificată

Informațiile publice oferă un posibil motiv pentru o întrerupere deliberată și conțin dezmințiri oficiale care îl contestă. Nimic din ele nu lămurește ce s-a întâmplat cu acest canal de avertizare.

Posibilul motiv ține de o dispută reală. Financial Times a relatat că, după discuțiile din Miami din 9 octombrie, emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au ridicat posibilitatea opririi schimbului de informații. Potrivit publicației, condiția ar fi fost ca Kievul să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești (Financial Times).

Un oficial american a negat că ar fi existat o amenințare explicită. Potrivit acestuia, emisarii doar i-au reamintit Kievului că SUA îi furnizează muniții și informații (Axios). Am relatat săptămâna trecută despre presupusa amenințare (To Brief).

Alți oficiali au oferit interpretări diferite. Ministrul de externe Andrii Sîbiga a spus că schimbul general de informații a continuat și a pus o avertizare întârziată pe seama caracteristicilor armei rusești (ZEIT). Trump a spus că SUA au continuat să furnizeze informații, iar Comisia Europeană a declarat că nu vede semnele unei opriri generale (Euronews).

Niciuna dintre aceste declarații nu se bazează pe o verificare a canalului secret folosit pentru avertizări. Niciun oficial nu și-a asumat public decizia de a reține avertizările și nimeni nu a prezentat documente care să arate că a fost o defecțiune. Lipsa unei dispoziții publice nu dovedește că nu a existat o astfel de dispoziție. Înseamnă că, deocamdată, cei din afară nu pot afla ce s-a întâmplat.

De ce Europa nu poate acoperi lipsa

Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a susținut că europenii, în special Franța, furnizează două treimi din informațiile de care dispune Ucraina (Vie publique). Nicio informație publicată nu susține această cifră. În plus, ea se referă la informații în sens larg, precum imaginile satelitare și comunicațiile interceptate, nu la avertizările privind lansările.

Detectarea lansărilor este o sarcină diferită. În ianuarie 2026, IISS a descris Statele Unite drept singurul furnizor pentru Europa de avertizări spațiale privind rachetele balistice (IISS). Sistemul folosește sateliți cu senzori în infraroșu, care detectează căldura motorului unei rachete la câteva momente după aprindere.

Ambele afirmații pot fi adevărate. Europa ar putea furniza cea mai mare parte a informațiilor pe care Ucraina le obține despre forțele rusești și, totuși, să nu aibă senzorul care detectează plecarea unei rachete de pe lansator. Înlocuirea sistemului american va dura ani. Actualizarea din aprilie 2026 a planului militar francez prevede pentru 2035 un satelit de avertizare timpurie în infraroșu cu câmp larg (Ministerul francez al Apărării).

Discuțiile cu Washingtonul continuă. Pe 18 octombrie, Zelenski a vorbit cu Witkoff și Kushner și a descris comunicarea dintre echipe drept „practic neîntreruptă” (Președinția Ucrainei). Comunicatul său nu a oferit însă nicio garanție privind avertizările.

Cea mai urgentă componentă a apărării aeriene a Ucrainei depinde de un canal american care se poate întrerupe fără preaviz. Nici Kievul, nici vreun guvern european nu a spus de ce s-a întâmplat asta. Numai administrația Trump poate preciza dacă tăcerea a fost o decizie sau o defecțiune. Potrivit calendarului Franței, statele europene care sprijină Ucraina vor depinde de avertizări pe care nu le controlează până în deceniul următor.